BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ "G. T. KIRILEANU" NEAMŢ

610005 Piatra-Neamţ,; Bd. Republicii, 15; www.bibgtkneamt.ro

Tel./Fax: 210379; 211524; E-mail: bib_gtk_neamt@yahoo.com

Nr. 235 / 5 februarie 2010

RAPORT DE ACTIVITATE

AL MANAGERULUI INSTITUŢIEI

PENTRU PERIOADA 1 MART. 2006 - 28 FEBR. 2010

I. EVOLUŢIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU

MEDIUL ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA

ŞI ÎN RAPORT CU SISTEMUL INSTITUŢIONAL EXISTENT

I.1. Evoluţii social-economice şi cultural-educaţionale ale mediului

în care biblioteca îşi desfăşoară activitatea.

I.1.1. Evoluţii la nivelul comunităţii.

Analizând activitatea bibliotecii în perioada 1 martie 2006 - 28 februarie 2010 potrivit contractului de management nr. 1967/2006, trebuie - în mod evident - să avem mai întâi în vedere principalele evoluţii în plan social-economice şi cultural-educaţional înregistrate în aceeaşi perioadă la nivelul comunităţii locale. Este o necesitate firească, izvorâtă din recunoaşterea capacităţii unor asemenea evoluţii şi realităţi de a acţiona, direct şi indirect, asupra vizibilităţii publice a unei instituţii de cultură, asupra gradului de dotare şi modernizare a spaţiilor şi serviciilor sale, precum şi asupra nivelului de diversificare şi utilizare a ofertei sale de servicii.

Din această perspectivă, dintre ameninţările constant identificate, evaluate şi analizate de conducerea instituţiei împreună cu coordonatorii compartimentelor şi personalul de specialitate, sunt de reţinut:

· descreşterea populaţiei, atât la nivelul judeţului:

- 587.448 locuitori la 1 iulie 2001

- 570.682 locuitori la 1 iulie 2005

- 567.908 locuitori la 1 iulie 2006

- 562.489 locuitori la 1 iulie 2009

(mai puţin cu: 24.959 locuitori, faţă de 2001),

cât şi al municipiului său de reşedinţă:

- 124.189 locuitori la 1 iulie 2001

- 109.720 locuitori la 1 iulie 2005

- 108.940 locuitori la 1 iulie 2006

- 106.922 locuitori la 1 iulie 2009

(mai puţin cu: 17.267 locuitori, faţă de 2001),

realitate datorată în principal migraţiei forţei de muncă şi scăderii ratei natalităţii, ambele fenomene fiind provocate în principal de evoluţiile nefavorabile privind nivelul de trai şi perpetuarea crizei locurilor de muncă;

· continuarea recesiunii economice la nivelul judeţului Neamţ şi al municipiului Piatra-Neamţ, fenomen augmentat în 2009 prin traversarea, în condiţii de severă austeritate, a unei crize financiar-economice cu impact generalizat, având implicaţii:

- asupra nivelului resurselor bugetare destinate atât sporirii şi diversificării colecţiilor de documente, cât şi optimizării dotărilor IT;

- asupra disponibilităţii populaţiei de a frecventa instituţiile de cultură în general şi de a utiliza serviciile unei biblioteci publice, în particular;

· sporirea semnificativă a concurenţei în domeniul loisir-ului (creşterea numărului de abonaţi la programele de cablu TV), precum şi în cel al informaţiei şi comunicării (dezvoltarea explozivă a serviciilor de Internet şi telefonie mobilă);

· descreşterea populaţiei şcolare în judeţ şi în municipiul de reşedinţă:

2001/2002 2005/2006 2006/2007 2008/2009

_________________________________________________________________________________________________________

Judeţul Neamţ

- învăţământ de toate gradele: 108.994 97.410 94.271 88.716

Piatra-Neamţ

* total reţea elevi, din care: 21.838 18.313 17.813 17.354

- elevi înv. primar şi gimnazial 11.853 7.871 7.524 7.059

- elevi înv. liceal 6.431 7.314 7.772 7.900

- elevi înv. arte şi meserii 2.909 2.709 2.175 1.867

- elevi înv. maiştri - 60 27 63

- elevi înv. postliceal 645 359 315 465

- studenţi înscrişi 318 332 613 845

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________

· creşterea nivelului de dotare a bibliotecilor din reţeaua de învăţământ, extinderea şi modernizarea centrele de documentare şi informare din şcoli şi licee;

· evoluţiile contradictorii ale calităţii programei şi activităţilor instructiv-educative din instituţiile de învăţământ;

· îmbătrânirea continuă a populaţiei şi - proporţional - adâncirea grijilor legate de nivelul de trai, starea de sănătate şi cerinţele suplinirii unor membri de familie plecaţi la muncă în străinătate sau având program de lucru extins.

I.1.2. Evoluţii în plan naţional.

Sigur, în mare parte, "ameninţările externe" manifestate la nivelul comunităţii locale au avut loc şi în contextul unor evoluţii similare la nivel de ţară. Putem identifica însă, aferent perioadei 2006-2009, şi cel puţin trei importante neîmpliniri la nivel de naţional, cu evident impact negativ asupra oportunităţilor de consolidare şi dezvoltare accelerată a bibliotecilor publice şi de îmbunătăţire substanţială a percepţiei acestora la nivelul societăţii româneşti:

· insuficienţa şi incongruenţa politicilor Ministerului Culturii şi Cultelor faţă de palierul biblioteci publice;

· neasumarea şi nepromovarea, de către ministerele abilitate şi Guvernul României, a proiectului de Strategie naţională pentru biblioteci (2006-2010), elaborat de Comisia Naţională a Bibliotecilor;

· diminuarea calităţii şi stabilităţii personalului de specialitate din biblioteci prin menţinerea unui nivel modest de salarizare, ca urmare a insuficientei recunoaşteri a importanţei sociale a funcţiei de bibliotecar, chiar şi în condiţiile în care Legea nr. 334/2002 conferă instituţiei bibliotecare un rol de importanţă strategică în societatea informaţiei.

I.2. Evoluţia bibliotecii în raport cu mediul şi sistemul instituţional existent.

I.2.1. Colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează

aceleiaşi comunităţi - tipul/forma de colaborare; după caz, proiectele

desfăşurate împreună cu acestea (prezentare succintă).

Identificarea şi analizarea importantelor dificultăţi de ordin demografic, social-economic, instructiv-educativ, ca şi a celor de pe piaţa concurenţială a informaţiei, comunicării, educaţiei şi petrecerii timpului liber au constituit tot atâtea motive de diversificare şi intensificare a colaborării cu organizaţiile (instituţii, structuri instituţionale, compartimente, ONG-uri) şi specialiştii care au - din varii perspective şi în diferite proporţii - atribuţii şi competenţe în marele domeniu de interes comun: satisfacerea intereselor de informare, studiu, lectură, educaţie, comunicare şi recreere ale populaţiei.

Potrivit acestei largi disponibilităţi manifestate de bibliotecă, au fost realizate, sub coordonarea managerului şi a compartimentului Imagine, în întreaga perioadă de raportare, campanii bianuale de informare a organizaţiilor ce au acelaşi public-ţintă referitor la misiunea instituţiei noastre şi oportunităţile colaborării bibliotecii în programe şi proiecte atât cu personal de specialitate, cât şi cu resurse materiale (spaţii şi dotări dedicate, după caz, activităţilor ce se pot derula în acest context).

Această mare disponibilitate a instituţiei noastre, precum şi aprecierea favorabilă de către beneficiari şi parteneri a gradului superior de participare a Bibliotecii Judeţene la viaţa comunităţii au constituit atu-urile consolidării unor bune colaborări, care au crescut mereu nivelul implicării bibliotecii şi în viaţa cultural-artistică a municipiului Piatra-Neamţ.

Pe lângă foarte buna colaborare cu instituţiile profesioniste (Teatrul Tineretului în proiectul pe termen lung "Teatrul de Joacă", Complexul Muzeal Judeţean în activităţile dedicate evocării şi omagierii unor evenimente sau personalităţi de seamă, Centrul de Cultură şi Arte "Carmen saeculare" în parteneriatele dedicate atât artei interpretative, prin organizarea şi găzduirea de spectacole şi mini-recitaluri, cât şi valorizării creaţiei plastice, prin organizarea de expoziţii), s-au conturat prin ani şi alte oportunităţi. Parteneri deja tradiţionali ne sunt, în acest domeniu, şi alte instituţii din municipiu, precum:

- Căminul pentru persoane vârstnice

- Centrul de Zi "Crizantema" al Fundaţiei de Îngrijiri Comunitare

- Facultatea de Muzică

- Liceul de Artă "Victor Brauner"

- Liceul Particular "Aurora Ouatu"

- Palatul copiilor

Dintre activităţile realizate prin astfel de colaborări, considerăm util a fi evidenţiate cele desfăşurate prin proiectele:

· "Teatrul de Joacă" - proiect lansat de Biblioteca Judeţeană încă din 2003 şi constând pe de o parte în familiarizarea copiilor cu acte artistice specifice teatrului (de la scrierea unei piese, până la reprezentarea acesteia), iar pe de altă parte în stimularea şi cultivarea aptitudinilor creative şi interpretative ale copiilor şi adolescenţilor în acest domeniu. Cele 6 stagiuni organizate astfel (dintre care 3 în perioada de raportare) au cuprins în medie câte 5-6 premiere. Piesele au fost scrise de copii şi adolescenţi, potrivit provocării lansate pe clase/grupe de tineri şi copii, iar montarea şi interpretarea acestora realizându-se tot de către copii şi adolescenţi, sub "discreta" coordonare artistică a unui actor/regizor profesionist.

· "A.B.C. muzical" - proiect de iniţiere muzicală pentru copii, lansat în 2001 şi derulat în parteneriat cu Liceul de Artă "Victor Brauner". Are stagiuni anuale, potrivit structurii anilor şcolari, şi constă în prezentarea de concerte-lecţii demonstrative, de către copii şi adolescenţi, pentru... copii şi adolescenţi. Contribuim astfel atât la realizarea unor deziderate ale educaţiei artistice, cât şi la stimularea interesului tinerelor generaţii pentru acest domeniu, inclusiv prin descoperirea unor talente şi disponibilităţi latente la nivelul acestora.

· „Terapia prin lectură - un mod de viaţă sănătos. Modalităţi de prevenire a criminalităţii infantile” - proiect de stimulare a interesului pentru lectură şi de cultivare a unor bune practici de comunicare şi convieţuire socială, desfăşurat în cursul anilor 2007-2008 şi având ca parteneri: scriitorul Vasile Baghiu, Autoritatea de Sănătate Publică, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ, Fundaţia şi Liceul Particular nr. 1 "Aurora Ouatu".

· Stagiunea de recitaluri şi concerte vocal-instrumentale "Arpegii" - proiect de promovare a valorilor interpretative din rândul studenţilor şi profesorilor Academiei de Muzică "Gh. Dima" din Cluj şi ai Facultăţii de Muzică din Piatra-Neamţ. Se derulează din anul de învăţământ universitar 1999/2000, sub forma unor stagiuni anuale, cuprinzând câte 7-8 concerte/recitaluri.

· Puncte de informare şi promovare eco-civică în Piatra-Neamţ - proiect de stimulare a tinerilor pentru implicarea în acţiuni şi activităţi privind informarea şi promovarea principiilor ecologice, protecţia mediului pe plan local, precum şi stimularea creativităţii şi a muncii în echipă în rândul voluntarilor. Campanie de informare realizată în 2009, în parteneriat cu Fundaţia de Ecologie, Apicultură şi Turism Pastoral "Vasile Nistor".

· Biblioteca de la A la Z - campanie permanentă de informare la nivelul populaţiei şcolare (primare, gimnaziale şi liceale), realizată în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi având ca principal obiectiv popularizarea serviciilor şi a colecţiilor bibliotecii, formarea şi consolidarea deprinderilor de informare, studiu şi lectură în universul bibliotecii.

· Copilăria care ne uneşte - ciclu de activităţi dedicate stimulării capacităţii de comunicare şi socializare între copii şi, în mod special, a sensibilizării copiilor provenind din familii fără probleme de sănătate faţă de semenii lor cu nevoi speciale sau dizabilităţi. Parteneri: Asociaţia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale "Luceafărul" Neamţ, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă "Alexandru Roşca" Piatra-Neamţ, Şcoala de arte şi meserii din comuna Ştefan cel Mare.

· Consultanţă ştiinţifică pentru tinerii participanţi la concursuri naţionale / internaţionale - colaborări în regim de parteneriat cu diverse instituţii de învăţământ, pentru identificarea şi consultarea surselor de studiu şi informare complementară necesare îmbunătăţirii nivelului calitativ al pregătirii colective/individuale, în vederea participării celor mai dotaţi elevi la competiţii tematice şi pe obiecte. Pe aceste coordonate s-au derulat în ultimii ani câteva interesante proiecte, ce-au vizat pregătirea elevilor de la Colegiul Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ atât pentru Concursul Naţional de Limba şi Literatura Română din 2009, cât şi pentru participarea, în 2008, la Programul-Concurs FELJEU 2 ("Festival de la Lecture Jeune") din cadrul proiectelor SOCRATES, unde un echipaj pietrean a ocupat locul I pe ţară, obţinând nota maximă cu lucrarea: "G. T. Kirileanu - bibliotecarul Palatului Regal".

I.2.2. Participarea, în calitate de partener (coorganizator, coiniţiator, invitat,

participant etc.), la programe/proiecte europene/internaţionale

(lista programelor/proiectelor şi o scurtă descriere a lor).

I.2.2.1. Prezent în clasă, absent la penitenciar - proiect distins cu Menţiune de Onoare în cadrul Secţiunii "Noi forme de parteneriat instituţional" la Conferinţa Europeană de Bune Practici în Administraţia Publică - European Public Sector Award EPSA, Maastricht - Olanda, 2009.

Obiective ale proiectului: identificarea categoriilor de minori aflaţi în situaţii de risc victimal sau delictual; informarea opiniei publice cu privire la adevărata dimensiune a criminalităţii în care sunt implicaţi minorii şi la măsurile de prevenire a acesteia; dezvoltarea colaborării inter-instituţionale în domeniul protecţiei copilului; consolidarea parteneriatelor în vederea dezvoltării unui proces educaţional antiinfracţional şi antivictimal.

- Între parteneri: Instituţia Prefectului, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Primăria Piatra-Neamţ, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Agenţia Naţională Antidrog, Organizaţia "Salvaţi Copiii" - filiala Neamţ.

I.2.2.2. Acces nediscriminatoriu la educaţie şi cultură pentru persoanele cu deficienţe de vedere - proiect lansat în 2009 şi susţinut în cadrul mecanismului financiar al Spaţiului Economic European (SEE), Fondul pentru ONG-uri, componenta 3 - Incluziune socială şi acces la servicii sociale.

Obiectivul proiectului: implementarea standardului internaţional DAISY (Digital Accessible Information Sistem), de accesibilizare a informaţiei pentru persoanele cu deficienţe de vedere sau cu dificultăţi de citire, în biblioteci publice şi licee din România.

Partener: Fundaţia Cartea Călătoare Focşani.

I.2.2.3. EuropeanaLocal - proiect finanţat de Comisia Europeană, demarat în 2008 sub denumirea iniţială de EDLocal - European Digital Library şi având ca termen de finalizare anul 2011.

Obiectivul proiectului: facilitarea accesului la conţinutul cultural al moştenirii locale şi regionale, prin conlucrarea bibliotecilor, muzeelor şi arhivelor din 27 de ţări europene, între care şi România, pentru digitizarea şi arhivarea de documente şi constituirea unei interfeţe în reţea.

Parteneri (în România): bibliotecile judeţene Cluj (coordonator de ţară), Brăila, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Sibiu şi Timiş, precum şi Arhivele Naţionale - Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale - Cluj şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Roamne - Deva.

I.2.2.4. Infocetăţean - proiect cu finanţare PHARE şi sprijinul FDSC, pentru constituirea şi consolidarea Biroului de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC), ca reţea şi serviciu de interes public. Iniţiator al proiectului local: Grupul Interprofesional al Patronatului Neamţ.

Obiectivul proiectului: satisfacerea nevoii de informare şi consiliere a persoanelor, oferind acces sporit la informaţia privind drepturile cetăţenilor şi îndatoririle reprezentanţilor instituţiilor statului, precum şi consiliere privitoare la identificarea căilor de rezolvare juridică a unora dintre problemele litigioase ale cetăţenilor.

Partener: Biblioteca Judeţeană, care a şi găzduit, pe parcursul celor doi ani de proiect (2007-2008), unul din cele două birouri de consiliere pentru cetăţeni.

I.2.2.5. Tu ce fel de Europă îţi doreşti? - proiect european, desfăşurat în 2007-2008, sub egida Asociaţiei Centrelor Europa din România, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” fiind partener în proiect datorită calităţii sale de Centru Regional de Informare Europeană (CRIE) pentru Regiunea Nord-Est.

Obiectivul proiectului: identificarea celor mai frecvente 10 întrebări pe care tinerii cetăţeni români le-ar adresa instituţiilor UE, ca întrebări despre şi pentru Europa, în scopul susţinerii eforturilor şi etapelor de integrare europeană.

Parteneri ai bibliotecii: Colegiul Naţional de Informatică, Grupul Şcolar Economic- Administrativ, Colegiul Tehnic de Transporturi, Colegiul Tehnic "Gh. Cartianu", Liceul Pedagogic "Gh. Asachi", Liceul Particular "Aurora Ouatu" din Piatra-Neamţ şi Grupul Şcolar Bicaz.

Colaboratori: reprezentanţi ai funcţionarilor publici din administraţia publică locală şi ai mass-mediei locale, care prin intervenţiile în cadrul dezbaterilor şi prin relatări/transmisii au promovat proiectul şi au prezentat activitatea Centrului Regional de Informare Europeană din cadrul bibliotecii, ca entitate a reţelei de multiplicatori de informaţie europeană la nivel naţional.

I.2.2.6. Reţeaua Interinstituţională Antidrog (RIIA) - un model de acţiune pentru protecţia copilului împotriva consumului de droguri - proiect finanţat de Uniunea Europeană.

Obiective ale proiectului: consolidarea capacităţii de a derula programe eficiente pentru protecţia copilului; realizarea de strategii locale şi planuri de acţiune pentru protecţia copilului împotriva consumului de droguri; prevenirea şi reducerea consumului de droguri în rândul tinerilor/copiilor din judeţul Neamţ; dezvoltarea şi aplicarea în parteneriat a unei strategii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la fenomenul drogurilor şi consecinţele consumului acestora.

Parteneri: 17 organizaţii din judeţele Neamţ şi Iaşi ("Salvaţi copiii" şi alte 16 instituţii guvernamentale şi ne-guvernamentale).

1.2.2.7. Atelierul de artă plastică pentru amatori "Lumină şi culoare"- proiect european, derulat în primăvara lui 2007, în cadrul parteneriatului româno-francez dintre Judeţul Neamţ şi Regiunea Marne.

Obiectivul proiectului: dezvoltarea creativităţii şi personalităţii artiştilor plastici amatori, prin participarea, timp de două săptămâni (24 aprilie - 5 mai), la un work-shop desfăşurat sub îndrumarea artistei plastice franceze Marie Jose Solivellas şi finalizat cu o expoziţie de valorizare a experimentului plastic astfel realizat.

Parteneri ai bibliotecii: Consiliul Judeţean Neamţ, Casa Corpului Didactic şi Şcoala Populară de Artă.

Participanţi: 11 artişti plastici amatori din Piatra-Neamţ.

I.2.3. Acţiuni publicitare pentru proiectele proprii ale instituţiei (lista acestora).

I.2.3.1.Acţiunile de acest gen au vizat:

a) prezentarea "ofensivă" (mass-media scrisă şi audio-vizuală, campanii de informare prin pliante şi fluturaşi cu distribuţie în cutiile poştale şi reţeaua de învăţământ, semne de carte, firmă instituţie) a diversificatei oferte de servicii a bibliotecii, în scopul atragerii unui număr cât mai mare de utilizatori;

b) stimularea interesului pentru carte şi lectură la toate vârstele, şi în mod deosebit la cele fragede, ca factor de dezvoltare a imaginaţiei şi creativităţii (proiectul "Terapia lecturii");

c) informarea cu privire la principalele evenimentele iniţiate/organizate de bibliotecă, precum: "Zilele Bibliotecii Judeţene", "Clubul de vacanţă", campanii de informare/sondare, principalele activităţi cultural-artistice şi instructiv-educative iniţiate/organizate sub egida instituţiei;

d) susţinerea unor programe/proiecte ecologice şi turistice derulate sub egida/cu finanţarea Consiliului Judeţean şi a Primăriei Piatra-Neamţ;

e) susţinerea unor proiecte/activităţi în plan civic, precum: cunoaşterea drepturilor omului/copilului, combaterea corupţiei, a fumatului, a violenţei în familie şi a consumului de droguri, prevenirea infectării cu virusul HIV/SIDA, ajutorarea persoanelor cu dizabilităţi etc.

I.2.3.2.Acţiunile publicitare dedicate acestor programe/proiecte/activităţi (a se vedea şi Anexa 1) au constat în:

a) realizarea de pliante/fluturaşi cu caracter informativ: "10 + 1 motive pentru a veni la bibliotecă", "Clubul de vacanţă", "Muza Euterpe", "Şi eu fac parte din comunitate", "Drepturile copilului";

b) realizarea şi distribuirea anuală a unor materiale personalizate, precum şi inscripţionarea şi distribuirea unor rechizite, cu toatele purtând sigla şi sloganul bibliotecii ("Lectura dăunează grav stupidităţii"): orare, mape, agende, calendare, semne de carte, pixuri;

c) bennere - în mod deosebit la "Zilele Bibliotecii Judeţene", "Clubul de vacanţă", "Ziua Europei", colocviile zonale şi naţionale;

d) realizarea unor afişe cât mai personalizate pentru diferitele categorii şi cicluri de activităţi, precum: lansări de carte, ABC muzical, premierele Teatrului de Joacă, audiţii şi mini-concerte, vernisaje, alte acţiuni de animaţie culturală;

e) inscripţionarea de tricouri pentru persoanele participate la campaniile de sondare a publicului şi de promovare a imaginii bibliotecii;

f) conferinţe de presă şi anunţuri de presă, dedicate atât mass-mediei tipărite, cât şi celei audiovizuale.

I.2.4. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR

Ca o condiţie esenţială pentru continuitate şi eficienţă în acest domeniu am identificat, încă din 2004, necesitatea constituirii unui compartiment specializat (Imagine şi Patrimoniu), care să funcţioneze în directă colaborare cu managerul şi în coordonarea unei persoane cu pregătire şi abilităţi în domeniu. Acest compartiment a fost investit cu misiunea de a contribui la îmbunătăţirea comunicării atât pe verticală cât şi orizontală, atât în mediul extern bibliotecii cât şi în cel intern.

De aceea, între atribuţiile acestui compartiment au fost incluse analizarea oportunităţilor de pe piaţa mass-media, stabilirea unor parteneriate pe termen mediu şi lung în acest domeniu şi formularea ritmică a unor comunicate de presă menite a contribui, prin dimensiunile şi calitatea fluxului informaţional, nu numai la satisfacerea unor cerinţe punctuale de comunicare, ci şi la îmbunătăţirea imaginii bibliotecii la nivelul diferitelor categorii de public din cadrul comunităţii. De asemenea, competenţele noului compartiment au vizat relaţiile publice ale instituţiei şi activităţile specifice de PR în relaţia cu autoritatea finanţatoare, cu posibilii parteneri şi colaboratori (actuali şi de perspectivă), cu breasla profesională şi, bineînţeles, cu membrii propriei colectivităţi instituţionale.

Ritmicitatea apariţiilor în mass-media, frecvenţa şi calitatea acţiunilor purtând marca "Biblioteca Judeţeană", continua diversificare şi dotare a spaţiilor destinate publicului, perfecţionarea pregătirii personalului, fluidizarea fluxurilor de servire a utilizatorilor, ca şi preocuparea de a satisface - prompt şi gratuit - cerinţe din cele mai diverse ale vieţii spirituale la nivelul comunităţii au consolidat treptat prestigiul cultural şi social al Bibliotecii Judeţene, instituţie receptată ca o adevărată "agora" a municipiului de reşedinţă - spaţiul cel mai public şi mai familiar al comunităţii, locul în care se întâmplă mereu ceva...

I.2.5. Apariţii în presa de specialitate

(se vor ataşa doar articole: cronici, recenzii, reportaje, anchete).

Datorită profilului aşa-zis "modest/banal" al instituţiei bibliotecare, aparentei lipse de spectaculozitate a unei biblioteci (instituţie de cultură subminată încă de prejudecăţile manifestate la nivelul percepţiei publice), credem necesar şi edificator a menţiona aici, pe lângă apariţiile în presa de specialitate, cifrele ilustrând frecvenţa prezenţei noastre în presa scrisă şi audiovizuală locală, cu profil social, cultural şi politic. Şi asta, ca o dovadă în plus că nu putem minimiza/eluda larga utilitate/adresabilitate publică a unei biblioteci publice de asemenea rang, atunci când suntem preocupaţi să promovăm cu adevărat "lucrul bine făcut":

2006 2007 2008 2009

1. Apariţii în presa locală scrisă: 169 241 201 254

2. Apariţii ştiri în mass-media AV: 16 19 52 60

3. Emisiuni TV de peste 30 min.: 9 6 13 9

Apariţii în presa de specialitate - a se vedea dosarul de presă, Anexa 2, căruia îi menţionăm aici doar cuprinsul:

1. Anghelescu, Hermina G. B. "Biblioteca de la Piatra-Neamţ este o bibliotecă de secol XXI". În Monitorul, An. XII, nr. 260, 7 noiembrie 2007, p. 7.

2. Asavei, Ion. Activitatea Bibliotecii "G. T. Kirileanu" apreciată la Sibiu / Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România a avut loc la Sibiu. În Monitorul de Neamţ, An XII, nr. 265, 13 noiembrie 2007, p. 13.

3. Asavei, Ion. Biblioteca "G. T. Kirileanu" flexibilitate la cerinţele utilizatorilor. În Monitorul de Neamţ, An XIII, nr. 264, 8 noiembrie 2008, p. 13.

4. Asavei, Ion. Biblioteconomia nemţeană, apreciată ca exemplară la 20 de ani de activitate ANBPR / Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România - Lacu Roşu, octombrie 2009. În Melidonium, An I, nr. 2, 1 iulie - 31 decembrie 2009, pp. 50-51.

5. Asavei, Ion. Biblioteconomia nemţeană, aprecieri la summit-ul de la Lacu Roşu. În Monitorul de Neamţ, An XIV, nr. 259, 4 noiembrie 2009, pp. 13.

6. Asavei, Ion. Directorul Bibliotecii Kirileanu a prezidat o conferinţă naţională de profil / Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România. În Monitorul de Neamţ, An XI, nr. 267, 14 noiembrie 2006, p. 16.

7. Asavei, Ion. Directorul [Constantin] Bostan prezenţă de onoare la Centenarul Bibliotecii "Aman". În Monitorul de Neamţ, An XIII, nr. 274, 20 noiembrie 2008, p. 12.

8. Asavei, Ion. Experienţa Bibliotecii "G. T. Kirileanu" apreciată în Ardeal / Simpozion cu participare internaţională. În Monitorul de Neamţ, An XIII, nr. 229, 29 septembrie 2008, p. 13.

9. Asavei, Ion. Piatra-Neamţ, capitala activităţii bibliotecare din România / Colocviu naţional organizat de Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ. În Monitorul de Neamţ, An XI, nr. 97, 28 aprilie 2006, p. 5.

10. Asavei, Ion. Protocoale pentru "carte" la Biblioteca „G.T.K.” în parteneriat cu Consiliul Judeţean. În Monitorul de Neamţ, An XIV, nr. 39, 18 februarie 2009, p. 13.

11. 2. Bădără, Cristina. G. T. Kirileanu în colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I". În Revista Bibliotecii Naţionale A României, An. XII, nr. (24) 2, 1 iulie - 31 decembrie 2006, pp. 45-52.

12. Bostan, Constantin. Scrisoare deschisă (22 mai 2007). De ce încă nu cred în ABR…. În Biblioteca, An LIX, nr. 6, 1 - 30 iunie 2007, pp. 173-174.

13. Catana, Cristina. Idei de promovare a bibliotecii la nivelul comunităţii locale. În Libraria. Studii şi cercetări de bibliologie, An. V, nr. 1, 1 ianuarie - 31 decembrie 2006, pp. 65-69.

14. Catana, Cristina. Războiul de Independenţă reflectat în ziarul „Timpul”. În Valori Bibliofile din Patrimoniul Cultural Naţional: Cercetare. Valorificare, Craiova, 14-15 noiembrie 2008.

15. Chirilă, Manuela. Clubul de vacanţă - spaţiu estival de fidelizare şi creativitate a utilizatorilor copii. În Momente din istoria lecturii publice: Simpozion bienal naţional cu participare internaţională, ediţia a II-a, Arad, 22-25 septembrie 2008. pp. 103-105.

16. Cojocaru, Virgil. Ascultarea activă - componentă esenţială a comunicării în interiorul şi în afara bibliotecii publice. În Momente din istoria lecturii publice: Simpozion bienal naţional cu participare internaţională, ediţia a II-a, Arad, 22-25 septembrie 2008. pp. 50-53.

17. Costachi, Cristina. Centrul de Informare Turistică "Gheorghe Iacomi" Piatra-Neamţ. În Revista de geografie, An. VI, nr. 8, 1 ianuarie - 31 decembrie 2009, pp. 22-23.

18. Costachi, Cristina. Judeţul Neamţ, ghid turistic. În România pitorească, nr. 445-446, 1 ianuarie - 28 februarie 2009, p. 15.

19. Costachi, Cristina. Masivul Ceahlău. În România pitorească, nr. 443-444, 1 noiembrie - 31 decembrie 2008, pp. 22-23.

20. Costachi, Cristina. Pentru iubitorii de călătorie. Centrul de Informare Turistică "Gh. Iacomi" din cadrul Bibliotecii Judeţene "G. T. Kirileanu" Neamţ vă propune câteva trasee turistice prin judeţul nostru. În Revista de geografie, An. VI, nr. 9, 1 iulie - 31 decembrie 2009, pp. 7-8.

21. Jbanca, Florin. Constantin Bostan. O viaţă pe urmele cărturarului Kirileanu. În Adevărul de Seară, An. I, nr. 172, 9 noiembrie 2009, p. 16.

22. Leahu, Manuela. Biblioteca şi "lumea copiilor". În Cartea. Biblioteca. Cititorul: Buletin metodic şi bibliografic, An XVI, nr. 1, 1 ianuarie - 31 decembrie 2007, pp. 46-47.

23. Mereuţă, Mihaela. Centrul de Informare Comunitară - centru cultural local. În Lectura: Revista Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj, An. IV, nr. 1-2 (37-38), 2007, pp.10-14.

24. Ştrempel, Gabriel. G. T. Kirileanu - un bibliotecar regal. În Revista Bibliotecii Naţionale a României, An XII, nr. (24) 2, 1 iulie - 31 decembrie 2006, pp.18-20.

I.2.6. Profilul beneficiarului actual al serviciilor de bibliotecă.

I.2.6.1. Structurarea beneficiarilor/utilizatorilor potrivit modalităţilor

de accesare a serviciilor de bibliotecă.

Chiar dacă nu suntem în totalitate pregătiţi (moral, intelectual, tehnologic, profesional şi financiar), societatea informaţională a devenit o realitate. Ceea ce până mai ieri părea doar un concept ştiinţifico-fantastic, cu aplicabilitate incertă, a devenit şi în bibliotecile publice din România o cerinţă presantă, vizibilă prioritar între solicitările tot mai multor utilizatori.

Calculatorul, scanner-ul, Internetul, toate celelalte dotări şi noutăţi tehnice aparţinând spectaculosului domeniu guvernat de Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (TI&C) sunt motorul unor transformări copleşitoare. Acestea ajută şi determină biblioteca publică să-şi "globalizeze" prezenţa şi serviciile, să-şi depăşească (adesea spectaculos) tradiţionala condiţie de instituţie cu spaţii închise, limitate comunicaţional, facilitându-i plasarea în centrul intereselor de informare ale comunităţii.

În acest context, era firesc ca evoluţiile înregistrate în ultimul deceniu prin modernizarea şi diversificarea serviciilor de bibliotecă, introducerea noilor tehnologii (TI&C) şi promovarea unor politici active de transformare a bibliotecii publice în veritabil centru cultural şi de informare, să conducă la diversificarea, tot mai vizibilă, şi a modalităţilor/opţiunilor de accesare, rezultând astfel cel puţin trei importante categorii de beneficiari (utilizatori) ai serviciilor de bibliotecă:

a) Utilizatori ai serviciilor directe, accesate în bibliotecă;

b) Utilizatori ai serviciilor electronice, accesate de la distanţă;

c) Utilizatori ai serviciilor de animaţie culturală şi instructiv-educative.

Orice colectare de date statistice şi orice evaluare a unor indicatori de performanţă a activităţii bibliotecare trebuie să ţină seama şi de această realitate în continuă mişcare, capabilă să conducă la noi şi importante schimbări în exercitarea profesiei, prin regândirea şi remodelarea multor servicii de bibliotecă publică, potrivit noilor realităţi, tot mai vizibile în instituţiile noastre.

Corespunzător perioadei analizate, raportându-ne la dinamica intervalului anterior şi luând în consideraţie categoriile de beneficiari mai sus enunţate, în cazul Bibliotecii Judeţene "G. T. Kirileanu" observăm:

a) Utilizatorii activi (accesează serviciile directe, în baza permisului de intrare, fiind nou înscrişi sau reînscrişi în anul de referinţă) şi ponderea lor, ca procent din populaţia municipiului Piatra-Neamţ, înseamnă:

· 10.739 utilizatori activi (10,10 % din 106.922 populaţie stabilă), în 2009

· 10.876 utilizatori activi (10,21 % din 106.506 populaţie stabilă), în 2008

· 11.260 utilizatori activi (10,41 % din 108.085 populaţie stabilă), în 2007

· 11.518 utilizatori activi (10,57 % din 108.940 populaţie stabilă), în 2006

· 11.170 utilizatori activi (10,18 % din 109.720 populaţie stabilă), în 2005

· 11.725 utilizatori activi ( 9,44 % din 124.189 populaţie stabilă), în 2001

►La acest indicator, media anuală europeană optimă este de 10%.

b) Utilizatori ai serviciilor electronice, cu accesare de la distanţă

2008 2009

· Vizitatori unici ai site-ului şi catalogului on-line: 45.912 103.574

- nr. vizite site şi catalog on-line: 96.588 136.627

c) Utilizatori ai serviciilor de animaţie culturală (activităţi cultural-artistice, instructiv-educative şi cu caracter recreativ)

Între fenomenele regresive de după 1990 manifestate ca atare şi în viaţa cultural-artistică a municipiul Piatra-Neamţ, multe categorii de public au identificat accentuata diminuare a activităţilor şi oportunităţilor dedicate "amatorilor" de diferite vârste, reducerea spaţiilor culturale, disoluţia ofertei profesioniste, inclusiv ca urmare a dramaticei scăderi a numărului de spectacole şi concerte în turneu. Identificând la rândul său aceste disfuncţionalităţi, Biblioteca Judeţeană şi-a propus prin programul de management, potrivit cerinţelor de stimulare/satisfacere a disponibilităţilor existente la nivelul comunităţii pentru formarea/cultivarea deprinderilor de petrecere a timpului liber şi de educaţie cultural-artistică la orice vârstă, să devină un foarte activ centru cultural, un spaţiu al comunicării, educaţiei şi recreerii în sensul nobil şi larg al cuvintelor.

Amploarea şi eficienţa preocupărilor din acest domeniu se regăsesc, spre satisfacţia noastră, atât în evoluţii semnificative ale numărului de evenimente organizate şi găzduite, cât şi în creşterea gradului lor de atractivitate (a se vedea şi procentul vizând gradul de atragere din populaţia municipiului):

· 2001: 85 evenimente; 138 expoziţii; 4.011 participanţi; 3,2%

· 2005: 323 evenimente; 352 expoziţii; 10.808 participanţi; 9,8%

· 2006: 378 evenimente; 326 expoziţii; 13.727 participanţi; 12,6%

· 2007: 492 evenimente; 344 expoziţii; 21.128 participanţi; 19,5%

· 2008: 609 evenimente; 337 expoziţii; 22.277 participanţi; 20,8%

· 2009: 812 evenimente; 356 expoziţii; 23.613 participanţi; 22,1%

N.B. Numărul participanţilor este consemnat numai pentru „evenimente”: lansări de carte, mini-concerte, evocări şi medalioane literar-artistice, colocvii, seminarii, vernisaje, ateliere plastice, recitaluri, campanii de informare, ateliere de învăţare, vizionări, serbări şcolare, spectacole ale Teatrului de Joacă etc.

De observat că, în limbajul cifrelor statistice vorbind, prin raportare la numărul mediu de locuitori stabili ai municipiului Piatra-Neamţ în cei patru ani din perioada de raportare (107.768 locuitori), rezultă, la nivel de Bibliotecă Judeţeană, un grad de atragere la manifestările şi evenimentele cultural-artistice de 75% din populaţie. Acest procent, corelat cu cifrele de bilanţ ale celorlalţi indicatori de performanţă ilustrează nu numai măsura în care biblioteca chiar a devenit un important centru cultural şi de informare la nivelul judeţului şi al municipiului său de reşedinţă, ci şi faptul că suntem cea mai frecventată instituţie de cultură din judeţul Neamţ.

I.2.6.2. Analiza cifrelor estimate, comparativ cu cele realizate.

Gradul de fidelizare a utilizatorilor de tip „tradiţional”, reflectat prin menţinerea interesului acestora faţă de bibliotecă mai ales din perspectiva ofertei de documente ce pot fi împrumutate ori consultate pe loc, s-a consolidat treptat în secţiile şi filialele bibliotecii, având însă şi anumite „oscilaţii”, pe măsura diversificării şi optimizării serviciilor oferite şi potrivit gradului de înnoire a colecţiilor.

Totuşi, în condiţiile în care, cum menţionam de la bun început, atât presiunile social-economice din mediul exterior instituţiei şi extinderea reţelelor Internet, cât şi evoluţiile structurale şi calitative ale procesului de şcolarizare au continuat să se manifeste la modul „crescendo” asupra diferitelor categorii (reale şi virtuale) de public-ţintă, numărul utilizatorilor de servicii directe, cu accesare în compartimentele bibliotecii, a înregistrat - chiar şi prin raportare la nivelul scăzut al achiziţiilor din ultimii ani - o evoluţie mai mult decât favorabilă.

Edificatoare pentru capacitatea colectivului bibliotecii de a surmonta în perioada de raportare multe dintre "ameninţările" mediului extern chiar şi în condiţiile unui an de puternică criză (precum 2009), este, în mare măsură, comparaţia realizărilor sale vizând primii patru ani ai celor două perioadelor de raportare cincinală 2001-2005 şi 2006-2010, ca procent din populaţia medie a municipiului în menţionatele intervale de timp (116.954, respectiv 107.931 locuitori):

2001-2004 2006-2009

- utilizatori nou înscrişi B.J.G.T.K.: 24.397 (20,86%) 23.170 (21,46%)

Şi această performanţă, ce însumează un mare volum de muncă, devotată implicare şi generoasă disponibilitate din partea marii majorităţi a personalului, reprezintă un succes colectiv ce situează biblioteca noastră în partea superioară a topului instituţiilor de acest gen din ţară.

Analiza cifrelor estimate la acest segment, comparativ cu cele realizate, poate avea la bază şi prezentarea din tabloul statistic ce urmează:

Nr. crt.	Activitatea de realizat	2006 estimat	2006 realizat	2007 estimat	2007 realizat	2008 estimat	2008 realizat	2009 estimat	2009 realizat
1.	Nr. activităţi cult.-art. şi instr.-educative	350	378	350	492	450	609	600	812
2.	Nr. participanţi la activităţile cult.-art.	11.000	13.727	13.000	21.128	20.000	22.277	20.000	23.613
3.	Nr. expoziţii	355	326	300	344	310	337	300	356
4.	Nr. utilizatori activi	11.170	11.518	11.500	11.260	11.000	10.876	10.000	10.739
5.	Nr. vizite utilizatori	210000	228324	200000	218195	200000	200717	185000	170061
6.	Nr. doc. consultate	586000	673136	600000	726600	600000	615682	550000	575935

Observaţiile noastre, pe marginea estimărilor şi realizărilor mai sus evidenţiate sintetic, au în vedere următoarele premise şi aspecte:

a). În general, estimările pentru fiecare an următor celui considerat de referinţă (cel privit ca realizări) nu puteau fi gândite evolutiv, ca posibil mai mari, deoarece realităţile din mediul social-economic extern erau, potrivit şi tendinţelor indicate statistic, aveau curbe constant descendente. Mai mult, anul 2009 a fost deosebit de nefavorabil, dificultăţile întrecând, după cum se ştie, toate estimările "macro" şi "micro", în toate domeniile.

b) Nu au putut fi estimate suficient de "exact", de fiecare dată, implicaţiile convulsiilor revendicative (cu îngheţări parţiale de an şcolar) din reţeaua de învăţământ.

c) La fel, în absenţa unei experienţe directe în domeniu, nu au putut fi evaluate foarte exact influenţele decurgând din crearea oportunităţilor pentru accesarea bibliotecii din exterior, în mediul electronic (îndeosebi, sesiuni OPAC).

I.2.6.3. Diversificarea şi structurarea beneficiarilor/utilizatorilor

potrivit categoriilor de vârstă, ocupaţionale şi sex.

Evoluţiile (în procente) ale diferitelor categorii de utilizatori nou înscrişi anual, care frecventează secţiile/filialele bibliotecii în baza permisului de intrare, reflectă şi eforturile personalului de specialitate pentru familiarizarea cu biblioteca şi atragerea la lectură şi informare atât a unor utilizatori de vârstă fragedă (preşcolari, chiar), cât şi a persoanelor adulte şi de vârsta a treia.

Acestor două categorii de public le-au fost dedicate mai multe campanii de informare, precum şi activităţi cultural-informative adecvate, fireşte, preferinţelor manifestate. În felul acesta, parte dintre ei, deşi iniţial s-au regăsit ca utilizatori mai ales în categoriile de participanţi la activităţi de animaţie culturală, au căpătat treptat şi deprinderi de beneficiari ai celorlalte servicii, precum: împrumut la domiciliu, audiţii, studiu şi informare pe loc.

Rezultatele unor asemenea eforturi şi preocupări sunt vizibile şi în datele statistice astfel structurate:

a). După structura de vârstă:

2006 2007 2008 2009

__________________________________________________________________________________________________________

Sub 14 ani 33,2 36,5 37,5 38,10

14-25 ani 42,2 34,1 36,1 29,04

26-40 ani 12,5 15,1 15,6 17,20

41-60 ani 7,3 8,1 7,9 10,85

Peste 61 ani 4,7 6,2 2,9 4,80

b). După structura ocupaţională:

2006 2007 2008 2009

_______________________________________________________________________________________________________________

Profesii intelectuale 9,3 10,9 8,8 8,6

Tehnicieni, maiştri 1,5 1,9 2,6 2,2

Funcţionari 2,6 3,2 3,9 3,5

Muncitori 2,7 3,8 3,9 3,2

Elevi 62,6 52,3 55,6 46,6

Studenţi 7,4 6,9 6,0 4,1

Pensionari 6,8 8,5 5,0 12,2

Casnice 0,5 0,9 1,7 2,3

Şomeri 1,3 1,4 1,4 2,6

Alte categorii 5,5 11,1 11,1 14,6

c). După sex:

2006 2007 2008 2009

________________________________________________________________________________________________________________

Feminin 65,5 61,0 61,1 60,1

Masculin 34,5 39,0 38,9 39,9

I.2.6.4. Estimări privind atragerea altor categorii de beneficiari

(comparativ cu ultimul raport).

Analizele după structurile de vârstă, ocupaţională şi de sex ale utilizatorilor indică tendinţe şi realizări care foarte puţin mai pot fi influenţate în anii următori. Aceasta, nu numai datorită relativului echilibru la care s-a ajuns, prin scăderea ponderii elevilor (cu 16 procente) şi creşterea - compensatorie - a numărului de utilizatori preşcolari, adulţi şi de vârsta a III-a (cu peste 15 procente), ci şi datorită faptului că încă sunt greu de estimat evoluţiile financiar-economice (inclusiv cele vizând finanţarea bibliotecilor şi nivelurile salariale din aceste instituţii), după cum imprevizibile sunt încă şi următoarele evoluţiile din învăţământ şi din alte medii social-profesionale.

Oricum, trebuie reţinut şi faptul că municipiul de reşedinţă se menţine la un nivel mediu de circa 30% salariaţi din totalul locuitorilor, ceea ce înseamnă - şi cantitativ, şi procentual - o populaţie activă destul de modestă:

· 33.868 salariaţi (31,80 % din 106.506 populaţie stabilă), în 2008

· 31.223 salariaţi (28,90 % din 108.085 populaţie stabilă), în 2007

· 35.866 salariaţi (10,57 % din 108.940 populaţie stabilă), în 2006

· 35.756 salariaţi (33,00 % din 109.720 populaţie stabilă), în 2005

· 41.714 salariaţi (33,60 % din 124.189 populaţie stabilă), în 2001

Rezultă - din toate aceste realităţi, tendinţe şi evaluări - dificultăţi destul de mari în efectuarea unor predicţii pe termen scurt şi chiar mediu, precum şi necesitatea desfăşurării unor acţiuni eficiente, consecvent dedicate menţinerii actualelor standarde de utilizare a serviciilor, colecţiilor şi dotărilor bibliotecii.

I.2.7. Realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari.

Măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada de raportare.

Beneficiarul ţintă al programelor: pe termen scurt şi lung.

Acest aspect al activităţii bibliotecilor publice trebuie să fie o preocupare constantă şi se poate materializa, după caz, fie numai prin analiza constantă a instrumentelor curente de consemnare şi raportare a activităţii, fie şi prin efectuarea periodică a unor cercetări/sondaje cu caracter sociologic. În această a doua situaţie, rezultatele ajută şi la obţinerea unor concluzii mai largi, mai nuanţate, deoarece investigarea poate avea în vedere şi alte categorii de public ale comunităţii în care funcţionează biblioteca sau poate urmări, de exemplu, investigarea satisfacţiei înregistrate de utilizatorilor serviciilor sale.

Înţelegând necesitatea vitală a cunoaşterii/înţelegerii necesităţilor actuale şi de viitor ale populaţiei în raport cu o bibliotecă publică, am pornit şi în 2006, cu prilejul stabilirii şi formulării obiectivelor strategice fundamentale ale dezvoltării activităţii Bibliotecii Judeţene pentru perioada 2006-2010, de la înscrierea pe primul loc a obiectivului: "Studierea evoluţiei cerinţelor utilizatorilor prin acţiuni de monitorizare a solicitărilor acestora şi a gradului de satisfacere a nevoilor lor, precum şi prin sondarea periodică a orizontului de aşteptare al categoriilor de persoane care nu utilizează încă serviciile bibliotecii".

I.2.7.1. Instrumente de evaluare curentă.

În Biblioteca Judeţeană "G. T. Kirileanu" Neamţ, după ce prin Proiectul PROBIP-2000, implementat de ANBPR (Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România), a apărut oportunitatea colectării şi interpretării tuturor datelor statistice privind gradul de utilizare a bibliotecii, am extins acest sistem la întreaga structură a instituţiei. În felul acesta, toate compartimentele desfăşurând activităţi specifice, dedicate servirii intereselor de informare, studiu, lectură, educaţie şi recreere ale persoanelor, consemnează zilnic întreaga gamă a operaţiunilor şi activităţilor ce pot fi evidenţiate cantitativ prin acest cuprinzător şi transparent raport, pe care-l înaintează lunar conducerii.

Evident, dimensiunile utilităţii unui asemenea raport statistic sunt date apoi de atenţia care i se acordă: este doar o simplă formalitate administrativă pentru gestionarea conştiincioasă şi de rutină a unei realităţi, sau un preţios instrument de evaluare şi analiză, aflat la îndemâna managerului? Sunt aspecte pe care, desigur, le putem dezvolta în cadrul interviului…

Cert e că noi îi acordăm o mare atenţie, ca - de altfel - şi celorlalte două documente de raportare statistică:

- Raportul statistic de activitate al fiecărui compartiment (cu centralizări lunare, trimestriale, semestriale şi anuale, pentru operaţiuni/activităţi care nu sunt evidenţiate prin Raportul statistic de utilizare a bibliotecii)

- Raportul statistic anual CULT 1, ce se înaintează Institutului Naţional de Statistică. Fireşte, în baza rolului de coordonare şi îndrumare metodologică a tuturor bibliotecilor publice din judeţ, pe care - ca bibliotecă judeţeană - îl avem consfinţit prin Legea nr. 334/2002, aceeaşi preocupare o manifestăm şi în relaţia cu aceste unităţi.

De altfel, aşa cum lesne se poate bănui, toate datele statistice din acest raport sunt obţinute tot în baza documentelor de raportare de acest gen…

I.2.7.2. Instrumente de sondare şi evaluare periodică.

Recunoscând-le întru totul utilitatea, am inclus în practica noastră (şi, prin consecinţă, şi în proiectul de management pentru perioada 2006-2010) efectuarea a două sondaje:

- unul menit a reliefa, în principal, vizibilitatea instituţiei noastre în comunitatea locală, măsura în care populaţia municipiului Piatra-Neamţ cunoaşte oportunităţile frecventării bibliotecii, motivele pentru care diferite persoane utilizează sau nu serviciile bibliotecii, orizontul de aşteptare şi de încredere al persoanelor faţă de bibliotecă;

- celălalt, având drept scop sondarea gradului de satisfacţie al utilizatorilor faţă de calitatea şi diversitatea ofertei de servicii a bibliotecii noastre.

Ambele sondaje au fost efectuate pe eşantioane de câte 1000 subiecţi: primul a fost realizat în anul 2006, cu ajutorul unei echipe de tineri voluntari, celălalt - în trim. IV 2009, doar de către personalul compartimentului Imagine şi Patrimoniu, astfel că răspunsurile colectate sunt încă în prelucrare.

A se vedea, spre edificare, Anexa 3 cu modelul chestionarelor de sondaj utilizate şi centralizatorul sintetic al răspunsurilor primite la prima anchetă, care a fost supusă apoi unor abordări şi interpretări succesive, pentru a putea valoriza cât mai deplin efortul depus. Bineînţeles, sondajul nu a putut fi făcut după toate regulile unei cercetări sociologice, pornind chiar şi de la faptul că nu am avut posibilitatea stabilirii şi chestionării unui eşantion cu adevărat reprezentativ prin structura sa ocupaţională, de vârstă, de domiciliu ş.a.m.d.

I.2.8. Analiza utilizării spaţiilor instituţiei (cele destinate publicului).

În 1990, o dată cu începerea procesului de regândire şi reorganizare a spaţiilor şi serviciilor bibliotecii, s-a conturat cu prioritate şi nevoia extinderii sediului construit în 1972 (Anul Internaţional al Cărţii), când a fost şi prima construcţie de bibliotecă din România după cel de al doilea război mondial. Din păcate, caracterul spectaculos al clădirii e umbrit de câteva mari deficienţe. Pe lângă incovenientul de avea mari pierderi de căldură în sezonul rece şi de a se produce „efect de seră” în sezonul cald, pe lângă riscul de a avea subsolul afectat periodic (în anii cu regim pluvial excedentar şi inundaţii), prin ridicarea pânzei de apă freatică, clădirea suferea şi din punct de vedere al funcţionalităţii spaţiilor şi fluxurilor operaţionale. În plus, "epuizarea" spaţiului, atât pentru conservarea şi etalarea colecţiilor, cât şi pentru diversificarea serviciilor destinate publicului, începuse a fi şi ea o mare problemă.

A fost nevoie de realizarea unei extinderi, pe măsura noilor competenţe şi aspiraţii, iar această cerinţă s-a materializat între anii 1991-1998, cu înţelegerea prefectului de atunci (de profesie inginer constructor) şi cu finanţarea alternativă a Consiliului Judeţean şi a Ministerului Culturii. Edificiul astfel ridicat a fost, la vremea începerii lucrărilor, tot o „"primă construcţie de bibliotecă" din România, dar… după evenimentele din decembrie 1989!

Devenit cu mult mai funcţional după finalizarea acestei investiţii, sediul Bibliotecii Judeţene a ajuns astfel la o suprafaţă utilă de circa 2.500 mp, cele două corpuri având 3 şi, respectiv, 4 niveluri. Corespunzător noilor oportunităţi pentru modernizarea şi diversificarea serviciilor, au fost făcuţi şi următorii paşi, dintre care unii au constituit, la rândul lor, veritabile "premiere naţionale" la nivel de biblioteci publice româneşti.

Aşa stau lucrurile şi în cazul câtorva iniţiative care, dublate de perseverenţă şi profesionalism, au condus la: crearea primului software de bibliotecă (1993), la înfiinţarea unuia din primele Centre de Informare Comunitară (1999), a primului compartiment de servicii publice BiblioNet (2000), a unicului Centru de Informare Turistică (2001), a singurului „Teatru de Joacă” (2003), a primului Centru de Memorie Culturală pe suport audiovizual (2005), precum şi a unicului Centru Internaţional de Informare Bibliografică "Ion Creangă" (2007).

La această dată, toate spaţiile bibliotecii (sediu şi cele 3 filiale, dintre care două de cartier şi una specializată) sunt intens folosite (100%), într-un sistem funcţional care urmează principiul creării unui cât mai larg şi eficient acces pentru utilizatori, potrivit cerinţele lor de informare, studiu, lectură, educaţie şi recreere.

Reamintind câteva elemente din raportul statistic de utilizare a bibliotecii în ultimul an al perioadei de raportare, o facem din convingerea că, aşa cum se zice, sunt şi momente în care cifrele vorbesc de la sine.

Iată, de ce - per ansamblu - frecvenţa medie a utilizatorilor (peste 800 vizite/zi), ca urmare a unui număr de peste 170.000 vizite pe an, efectuate în cele 11 secţii şi filiale, ca şi în cele 4 săli dedicate activităţilor de animaţie culturală, vorbeşte concludent despre activa funcţionare şi implicare a bibliotecii, cu toate resursele ei umane şi materiale, ca important centru cultural şi de informare. Iar dacă luăm în consideraţie şi faptul că, cu acelaşi prilej, au fost împrumutate, consultate, audiate sau vizionate circa 576.000 documente de bibliotecă, realizându-se şi o participare de circa 23.600 prezenţe, la cele peste 800 evenimente cultural-artistice şi instructiv-educative), avem o imagine şi mai convingătoare despre gradul de vizibilitate şi atractivitate al unei biblioteci publice, dintr-un oraş cu puţin peste 100.000 de locuitori şi bântuit de suficiente angoase social-economice.

I.2.9. Îmbunătăţiri aduse spaţiilor în perioada de raportare (după caz:

modificări, reparaţii, reabilitări)

Pentru a spori şi optimiza gradul de utilizare a spaţiilor bibliotecii, în deplină concordanţă şi cu oportunităţile identificate privitor la diversificarea ofertei de servicii ori la restructurarea/redimensionarea unor compartimente potrivit mutaţiilor produse în ponderea contribuţiei acestora la realizarea obiectivelor din proiectul managerial, în perioada de raportare au fost efectuate următoarele modificări, reabilitări, reparaţii şi investiţii:

· realizarea investiţiei "Teatru de Joacă", prin mansardarea funcţională a fostului pod (neutilizabil) cu învelitoare-şarpantă, al corpului B de la sediu, care a crescut astfel cu încă un nivel; investiţie derulată în perioada nov. 2007 - martie 2009, potrivi unui proiect iniţiat de conducerea bibliotecii şi finanţat de Consiliul Judeţean; valoarea totală a investiţiei este de 859.322 lei, iar suprafaţa construită are 350 mp; în felul acesta, Teatrul de Joacă a căpătat un spaţiu adecvat de funcţionare, deosebit de generos şi funcţional nu numai în relaţia cu pasionaţii de teatru, ci şi cu iubitorii de orice vârstă ai muzicii şi literaturii, fiindcă aici se pot organiza şi mini-concerte, lansări de carte, colocvii, work-shop-uri, recitaluri, proiecţii; noua investiţie, cu o capacitate de 80 de locuri, este o veritabilă bijuterie, din categoria TEATRE DE BUZUNAR, şi dispune de toate spaţiile şi dotările necesare acestui gen de spectacole: scenă şi cortină, orgă de sunet şi orgă de lumini, sală semicirculară în amfiteatru, foaier şi garderobă, două cabine pentru actori, magazii de recuzită şi decoruri, toalete şi mini-terasă; mai mult, prin realizarea acestei investiţii s-a efectuat şi o omogenizare a soluţiilor arhitectonice privind învelitorile celor două corpuri ale sediului.

· amenajarea unei Săli-atelier cu o capacitate de 30 de locuri şi dotată cu aparatură audio-video plus ecran, pentru creşterea numărului de spaţii dedicate realizării unor activităţi specifice de animaţie culturală, loisir şi training (spaţiu amenajat şi ca urmare a reorganizării compartimentelor Informatizare şi Financiar-Contabilitate, care coabitau până la acea dată în acea încăpere şi ulterior s-au mutat în două spaţii distincte, potrivit nivelului sporit de atribuţii, activităţi, operaţiuni, dotări şi personal); modificarea a necesitat doar lucrări de igienizare şi reparaţii;

· mutarea Sălii de lectură periodice într-un modul amenajat la Sala de lectură carte, ca urmare a scăderii frecvenţei utilizatorilor cititori ai presei tipărite şi potrivit cerinţei fireşti de folosire mai eficientă a personalului; în acelaşi context, a contat şi nevoia presantă de optimizare a condiţiilor de funcţionare ale Centrului de Informaţii Comunitare, compartiment ce are competenţe pe două mari sfere tematice: comunitatea locală şi cea europeană; modificările făcute cu acest prilej, pentru reamplasarea mobilierului şi a colecţiilor Sălii de lectură periodice în noul amplasament, nu au necesitat cheltuieli;

· reamplasarea Centrului de Informare Comunitară (C.I.C.) în spaţiul eliberat prin mutarea Sălii de lectură periodice şi optimizarea dotărilor Centrului cu acces Internet şi mobilier adecvat pentru activităţile de informare, consiliere, lectură şi training la nivel de microgrup; mutarea a necesitat şi reparaţii curente;

· amenajarea unui cabinet de lectură cu 16 locuri, dedicat utilizatorilor care au cerinţe deosebite de studiu şi informare; în amintirea distinsului profesor Traian Cicoare, bun colaborator al bibliotecii, pasionat cercetător al trecutului, animator cultural şi publicist, cabinetul îi poartă numele; reorganizarea spaţiului nu a necesitat cheltuieli suplimentare;

· amenajarea compartimentului Imagine şi Patrimoniu în fostul şi impropriul spaţiu al Teatrului de Joacă, prin lucrări de reparaţii curente; s-au creat în acest fel atât fluxuri de comunicare mai colegială şi mai eficientă între salariaţii cu atribuţii în domeniu, cât şi condiţii mai generoase de lucru pentru prelucrarea şi arhivarea documentelor realizate prin Centrul de Memorie Culturală.

II. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE

A INSTITUTIEI

II.1. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei.

În secţiunea precedentă am făcut cuvenitele referiri asupra proiectelor rezultate din urmărirea şi transpunerea în faptă a obiectivului managerial dedicat atât studierii evoluţiei - pe termen mediu şi scurt - a cerinţelor diferitelor categorii de public-ţintă (utilizatori şi non-utilizatori), cât şi monitorizării gradului de satisfacere a nevoilor curente de informare, studiu, lectură, educaţie şi recreere. Aici ne propunem să prezentăm proiecte derulate în instituţie pe palierul activitate profesională, potrivit unui alt important obiectiv strategic stabilit şi urmărit în activitatea noastră, precum cel vizând optimizarea activităţilor de prelucrare a colecţiilor potrivit standardelor europene, evoluţiilor tehnologice şi schimbărilor survenite în cerinţele de servire a utilizatorilor:

· II.1.1. "Automatizarea prelucrării documentelor prin utilizarea unui software propriu"

Programul complex de informatizare utilizat în biblioteca noastră este de concepţie proprie şi a fost realizat de colegul Costachi Agache (şef Serviciu Informatizare) într-o formă modulară şi flexibilă, care a permis de-a lungul timpului continua lui îmbunătăţire, în corelaţie cu dinamica activităţilor din bibliotecă şi cerinţele tot mai particularizate ale utilizatorilor.

Interfaţa pentru prelucrarea documentelor asigură, pe lângă introducerea în bazele de date a descrierilor bibliografice ale documentelor, o gamă largă de instrumente de căutare şi regăsire, bazate pe multitudinea de elemente ale descrierii bibliografice, precum şi pe termenii suplimentar ataşaţi potrivit prelucrării şi indexării pe vedete de subiect. Se asigură astfel constituirea de ample cataloage virtuale, care le înlocuiesc pe cele clasice conferind o mai mare flexibilitate, diversitate şi operativitate în procesul de căutare şi regăsire a informaţiilor.

De asemenea, întreaga gestionare a colecţiilor, ca şi toată mişcarea formularistică, de la intrarea documentelor în bibliotecă (specificaţii şi borderouri, Registru inventar, Registru de Mişcare a Fondurilor, acte transferuri între secţii etc.) şi până la ieşire (procese verbale de casare, borderouri transfer) se face cu ajutorul programelor informatice proprii.

Software-ul nostru asigură şi contorizarea accesului la bazele de date pentru utilizatori, în vederea prelevării de informaţii utile prelucrării în cadrul statisticii de bibliotecă, care - fireşte - contribuie mult la stabilirea strategiei de acţiune pentru perioada următoare.

Pachetul de programe astfel dezvoltat în instituţia noastră îndeplineşte cerinţele de similitudine şi compatibilitate cu produsele software comerciale similare de pe piaţa IT şi achiziţionate (pe bani mulţi!) de alte biblioteci judeţene. Spre deosebire de produsele software de acest gen, pachetul nostru nu necesită asistenţă tehnică din afara bibliotecii (altă economie - de bani şi de timp!), după cum nu-i deloc de neglijat şi avantajul de a putea fi modificat şi îmbunătăţit continuu, prin efort propriu şi - cum spuneam - foarte puţin plătit…

· II.1.2 "Prelucrarea documentelor prin indexare pe vedete de subiect şi reguli de întocmire a acestora"

Pornind de la înţelegerea faptului că atât cerinţele regăsirii facile a informaţiei, cât şi cele ale servirii rapide a utilizatorilor cer, în condiţiile favorizante ale introducerii calculatoarelor în bibliotecă, promovarea unui sistem mult mai accesibil, mai transparent şi mai prietenos de clasificare/indexare a documentelor, am luat iniţiativa utilizării indexării pe vedete de subiect, ca alternativă uşor accesibilă şi cititorilor şi bibliotecarilor.

Evident, C.Z.U. "nu mai are suflu" în faţa avalanşei de solicitări foarte punctuale şi foarte diferite ce se adresează bibliotecarului de la relaţii cu publicul în intervale de timp foarte scurte. În condiţiile fluctuaţiei de personal din biblioteci (care nu mai acordă bibliotecarilor suficient timp să se familiarizeze până la detaliu cu clasificarea C.Z.U) şi ale formării unor deprinderi - tot mai larg practicate - de căutare tip Google, ne-am orientat spre utilizarea, în paralel cu sumara clasificare CZU, a indexării documentelor pe vedete de subiect.

Şi, cum traducerea şi lansarea în România a Tezaurului RAMEAU a întârziat, mai întârzie şi încă va mai întârzia, am reuşit ca, în paralel cu crearea de către şeful Serviciului Informatizare a unui program specializat, să definitivăm în 2007, după câţiva ani de tatonări şi simulări pe documente şi în baza de date astfel creată, un set de Reguli pentru întocmirea vedetelor de subiect (vezi Anexa 4), iar astăzi suntem foarte mulţumiţi de rezultatele proiectului nostru.

Regulile de întocmire a acestui tezaur de vedete de subiect, având în vedere şi modalităţile deja consacrate de căutare în mediul electronic, urmează popularul model al căutării Google.

Consultarea unui grup mai mare de bibliotecari a fost de real folos, fiindcă, ca urmare a contribuţiei lor active, şi-au însuşit mai rapid mecanismul utilizării tezaurului anume constituit şi cuprinzând la această dată nu mai puţin de 36.171 vedete de subiect. Bineînţeles, s-a acordat o atenţie specială vedetei de subiect Neamţ (judeţ), care identifică şi localizează astfel toate referirile existente în publicaţiile bibliografiate, indiferent de tematica acestora, la evenimente, realităţi, instituţii, localităţi, persoane, forme de relief, domenii de activitate, ocupaţii şi meserii, monumente, culte etc. care privesc judeţul nostru, vedeta respectivă fiind posibil de asociat, în căutări, oricărei alte vedete de subiect ce a mai fost atribuită acelui document.

Acest tip de indexare are avantajul de a-i familiariza cu căutarea şi pe utilizatorii bazele noastre de date, puse la dispoziţia publicului prin terminalele existente în secţiile bibliotecii. Mai mult decât atât, nu numai cititorii care fac vizite la bibliotecă pot beneficia de acest instrument de lucru, căci accesarea tezaurului se poate face şi în catalogul on-line de pe site-ul bibliotecii. Şi, odată identificat astfel un anume document ca fiind purtător al informaţiei dorite, consultarea documentului poate fi posibilă şi în alt colţ al ţării, mai ales dacă e vorba de căutări în colecţii uzuale.

· II.1.3 "Automatizarea circulaţiei documentelor"

Potrivit nevoilor de informare şi comunicare tot mai rapidă, în condiţii de scurtare a timpilor de aşteptare, biblioteca a trecut din trim. IV al anului trecut şi la automatizarea circulaţiei documentelor împrumutate/restituite de utilizatori. Pentru pregătirea acestei noi etape, pe parcursul întregului an s-au desfăşurat operaţiunile de "toaletare" a documentelor şi permiselor de intrare ale utilizatorilor, în sensul aplicării codurilor de bare ce le conferă individualitate irepetabilă numeric şi un plus de operativitate şi securizare în efectuarea tranzacţiilor.

Folosirea acestei tehnici, ce presupune şi utilizarea cititoarelor electronice de coduri de bare, vizează nu numai o mai operativă servire, ci şi o mai precisă evidenţă a documentelor aflate în circulaţie, corelată cu deloc neglijabila oportunitate de a facilita studii, analize şi evaluări privind tematica documentelor împrumutate şi frecvenţa împrumuturilor realizate de fiecare utilizator sau un anumit grup ţintă. La ora actuală, acest sistem funcţionează deja, cu rezultate foarte bune, în marea majoritate a secţiilor şi filialelor bibliotecii.

II.2. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului

(în proximitate: judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.).

Proiectele realizate de Biblioteca Judeţeană pe acest segment, în calitate de iniţiator şi de partener, au vizat bibliotecile publice din judeţ, în virtutea misiunii pe care o avem, de a le coordona şi îndruma metodolgic/profesional activitatea.

Convinşi fiind că şi în celelalte localităţi nemţene există suficiente premise pentru accelerarea schimbării de mentalitate şi de acţiune, astfel încât şi respectivele biblioteci să se înscrie mai ferm şi temeinic pe calea afirmării lor ca şi centre culturale şi de informare publică, în toamna lui 2008 am propus Consiliului Judeţean o strategie comună, de „reabilitare morală” şi consolidare a bibliotecilor publice, în baza unor programe şi proiecte pe care să le derulăm în teritoriu şi cu susţinerea de autoritate publică a Consiliului Judeţean.

Iniţiativa noastră fiind primită cu interes şi acceptată în totalitate de conducerea Consiliului Judeţean, am făcut paşi importanţi atât în schimbarea percepţiei autorităţilor administraţiei publice locale faţă de bibliotecă, cât şi în promovarea imaginii bibliotecii ca posibil centru cultural şi de informare. Iată şi câteva demersuri (proiecte/etape din program), ca repere concrete:

· II.2.1. "O nouă viziune asupra rolului bibliotecii publice"

(Campanie de sensibilizare şi informare a primarilor şi consiliilor locale din judeţ, lansată în trim. IV 2008)

Fragmente din scrisoarea de intenţie adresată tuturor primarilor

la 2 octombrie 2008:

"I. Potrivit Strategiei judeţene de dezvoltare a bibliotecilor publice ca viabile centre culturale şi de informare, aflate atât în slujba cerinţelor comunităţii locale, cât şi în sprijinul activităţii curente a administraţiei publice locale, vă solicităm să aveţi preocuparea de a include între priorităţi şi diversificarea în acest scop a serviciilor oferite de biblioteca Dumneavoastră.

Sperăm să fiţi de la bun început de acord cu ideea că, mai ales în condiţiile actuale, de austeritate financiar-economică, prin bună cooperare şi folosirea mai eficientă a resurselor, biblioteca publică poate deveni, relativ uşor, un adevărat centru cultural şi de informare, adică o instituţie la fel de vie şi folositoare oamenilor, precum primăria, biserica, şcoala ori altă organizaţie cu valenţe informative şi educaţionale.

Biblioteca poate sprijini eficient îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere şi informare a populaţiei, la toate nivelurile de vârstă şi categoriile sociale, fiind astfel de un real sprijin nu numai procesului instructiv-educativ realizat în grădiniţe şi şcoli, ci şi Dumneavoastră (primăriei şi consiliului local), celor aflaţi zilnic în relaţie cu cetăţeanul şi doleanţele lui. Un cetăţean mai bine informat şi educat este, fără îndoială, un mai bun partener şi susţinător al proiectelor sau activităţilor gândite la nivelul comunităţii locale.

*

Bibliotecile publice nu mai trebuie gândite sau tolerate doar ca simple „depozite cu carte”, mai mult sau mai puţin solicitate, ci trebuie ajutate să realizeze un important salt calitativ şi, concret, să-şi diversifice oferta serviciilor către comunitatea locală. E vorba deci de o adevărată "reabilitare morală" a bibliotecilor publice, care pot deveni principalul aliat al primăriilor şi consiliilor locale în acţiuni vizând: creşterea gradului de cunoaştere şi civilizaţie, orientarea şi formarea profesională, alfabetizarea juridică şi legislativă a persoanelor, sporirea implicării lor civice, cinstirea tradiţiilor locale, înţelegerea mecanismelor integrării europene, cultivarea abilităţilor de utilizare a calculatoarelor, formarea unor noi mentalităţi şi deprinderi de viaţă şi muncă...

II. Ce înseamnă - concret - "reabilitarea morală" a bibliotecii publice? Ajutate de Dumneavoastră ca ordonator principal de credite şi de instituţia noastră ca principal organism metodologic, bibliotecile publice îşi pot îndeplini misiunea de a depăşi vechile tipare funcţionale şi de a deveni adevărate centre culturale şi de informare comunitară, prin această optimizare înţelegând asumarea mai multor responsabilităţi şi implicarea în viaţa comunităţii cu noi servicii şi activităţi, ce privesc în principal următoarele oportunităţi:

a) dotarea cu minimum un calculator şi o imprimantă-copiator, pentru constituirea şi exploatarea unor baze de date privind atât colecţiile de documente specifice ale bibliotecii, cât şi:

- activităţile şi serviciile de interes public de pe raza localităţii;

- relaţia cetăţean - administraţie publică locală;

- informarea juridică şi fiscală a persoanelor;

- orientarea, formarea şi perfecţionarea profesională;

- memoria culturală şi audio-vizuală a comunităţii;

- proiectele şi programele comunitare locale;

- informarea comunitară europeană;

- informarea turistică;

- cunoaşterea atribuţiilor specifice ale instituţiilor publice din judeţ, a programului lor de lucru cu publicul şi a orarului audienţelor;

- facilitarea comunicării cu rudele şi cunoştinţele aflat la muncă în ţară şi străinătate.

b) iniţierea persoanelor şi grupurilor de persoane în utilizarea calculatorului şi navigarea pe Internet, asigurarea unor servicii Internet;

c) organizarea de activităţi instructiv-educative în colaborare cu instituţiile şi specialiştii de pe raza localităţii ori de la alt nivel;

d) colaborarea cu persoanele competente pentru culegerea de date şi mărturii, din surse documentare şi prin viu grai, în vederea realizarea unor cercetări monografice asupra comunităţii locale, inclusiv redactarea şi publicarea unor asemenea lucrări de interes local.

Acceptând deci adevărul că, dacă dorim să avem împliniri cu adevărat trainice în activitatea noastră, nu putem scăpa din vedere aspectele devenirii cultural-sociale a oamenilor, e limpede că - pe lângă drumuri, alimentări cu apă şi gaz metan, canalizări şi reabilitări de localuri - trebuie să înfăptuim şi "reabilitarea morală" a bibliotecii publice, un partener ce poate fi eficient pentru primărie, consiliu local şi comunitate doar în calitate de centru cultural şi de informare.

III. Colecţiile bibliotecilor trebuie înnoite şi dezvoltate mai energic, iar spaţiile de bibliotecă extinse. Analiza situaţiilor statistice din ultimii ani arată că nu sunt alocate fonduri la nivelul cerinţelor de studiu, lectură, informare şi documentare ale populaţiei, minimalizându-se mereu cerinţele acestora, ceea ce produce numeroase frustrări şi total dezinteres faţă de formarea civică şi intelectuală.

La ora aceasta, în România există numeroase "atracţii" pentru a produce dependenţă de alcool, droguri, alte medii şi activităţi nocive. Este deci o mare provocare şi o nobilă misiune pentru Dumneavoastră, ca ordonatori principali de credite, ca persoane preocupate în cel mai înalt grad de dezvoltarea armonioasă a localităţilor şi a oamenilor, a instituţiilor şi serviciilor culturale de interes public, să faceţi şi efortul de a aloca resursele necesare pentru a crea, treptat, şi ceea ce s-ar putea numi dependenţa de bibliotecă!"

· II.2.2. "Îmbunătăţirea percepţiei şi funcţiilor publice ale bibliotecii"

(Proiect de optimizare a rolului şi imaginii bibliotecilor publice în comunitate, cu ofertă de parteneriat către toate primăriile.)

La 16 februarie, consecvenţi în promovarea Strategiei de dezvoltare a bibliotecilor publice, ca viabile centre culturale şi de informare, lansate de Biblioteca Judeţeană şi Fundaţia Culturală "G. T. Kirileanu" cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, am revenit pe adresa tuturor primăriilor, cu invitaţia concretă de colaborare, în baza unui protocol de parteneriat.

Principalele propuneri avansate în acest context către conducerile administraţiei publice locale vizau parcurgerea unor noi etape, precum:

"1. Alocarea sumei de 100 lei, pentru realizarea unitară, în parteneriat cu Fundaţia şi o firmă de specialitate, a unor panouri de semnalizare (60 x 185 cm), inscripţionate cu siglele standard, de uzanţă internaţională, pentru: "Bibliotecă", "Informare europeană"şi "Informare turistică". Aceste panouri vor fi instalate apoi în completarea actualelor firme de bibliotecă.

2. Dotarea cu minimum un calculator (1.500-2.000 roni), iar în perspectivă şi cu o imprimantă multifuncţională cu scanner şi copiator (300-600 roni), pentru stocarea, dezvoltarea şi utilizarea unor baze de date livrate gratuit de Bibliotecă şi Fundaţie, în scopul informării cetăţenilor în domeniile: legislativ, social, cultural, sănătate, drepturile omului, protecţia copilului şi a familiei, turistic, utilitar.

3. După caz, până la procurarea unui calculator compatibil, care să permită instalarea şi exploatarea menţionatelor baze de date, vom asigura livrarea trimestrială a diverselor categorii de informaţii sub forma unor mape info-documentare, realizate de compartimentele de specialitate ale Bibliotecii.”

În urma acordului dat de 50 de primării pentru îmbunătăţirea semnalizării sediului de bibliotecă şi obţinerii - prin consecinţă - şi a unor materialele infodocumentare în domeniile informării comunitare (locale şi europene) şi turistice, au fost comandate, executate şi distribuite cele 50 de seturi panouri cu sigle specifice. În felul acesta, am pus bazele unui nou început - fie şi firav - de valorizare superioară a potenţialului unei reţele, de diversificare a oportunităţilor de informare a cetăţenilor prin bibliotecă,

Cum dificultăţile financiare deosebit de severe ale anului 2009 ne-au împiedicat apoi să facem - în acest program - şi alte finalizări, am folosit din plin oportunităţile apărute prin Programul Biblionet, implementat în parteneriat cu IREX Bucureşti, EOS Timişoara şi Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), ca urmare a generoasei finanţări/dotări realizate de Fundaţia "Bill şi Melinda Gates".

II.3. Participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc.

(în ţară şi peste hotare). A se vedea şi Anexa 5.

· Centrul de Informare Turistică "Gh. Iacomi", deosebit de apreciat pentru performanţele sale în materie de promovare a potenţialului turistic al judeţului prin site-ul propriu şi editarea unor valoroase materiale de informare, precum: cea mai bună "Hartă fizică şi turistică a judeţului Neamţ"; harta "Masivul Ceahlău şi împrejurimi" cu text trilingv pentru prezentarea traseelor şi a tradiţiilor; „Ghidul turistic al judeţului Neamţ” (bogat ilustrat, text trilingv, precum şi harta traseelor, obiectivelor şi utilităţilor). Este prezent, cu regularitate, în delegaţia judeţului Neamţ la manifestările de profil. Menţionăm selectiv:

- Târgul de Turism Bucureşti, 2006

- Târgul de Turism Bucureşti, 2007

- Târgul de Turism al Bucovinei, 2007

- Târgul de Turism al României, 2007

- Târgul Internaţional de Turism Bucureşti, 2008

La ediţia din 2008 a Târgului Internaţional de Turism al României, prezenţa Centrului a fost răsplătită de ROMEXPO cu un onorant "Certificat de apreciere".

· Teatrul de Joacă, deşi nu are posibilităţi de efectuare a unor deplasări tip turneu, a participat totuşi, potrivit solicitărilor insistente ale unor biblioteci judeţene, la câteva dintre manifestările tradiţionale organizate de acestea: Salonul de carte Iaşi, Zilele Bibliotecii Judeţene Sălaj, Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău.

- Festivalul de Teatru pentru Copii şi Tineret "Ludicus" de la Mioveni (Argeş), octombrie 2008 (Premiul III, pentru spectacolul cu piesa "Surorile" de Teodora Creţu, cl. a X-a, Colegiul de Informatică)

· Salonul Internaţional de Carte pentru Copii, organizat de Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" din Chişinău - aprilie 2006 (participare: Manuela Leahu şi Monica Jitianu)

· Salonul Internaţional de Carte pentru Copii, organizat de Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” Chişinău - aprilie 2007 (participare: Constantin Bostan)

· Conferinţa Naţională a Multiplicatorilor de Informaţie Europeană (Networking Europe) - Sinaia, noiembrie 2007 (participare: Mihaela Mereuţă)

· Seminar "Biblioteca virtuală", organizat de Biblioteca Judeţeană "Nicolae Milescu Spătarul" Vaslui, 28 - 29 noiembrie 2007 (participare: Cristina Catana, Angela Călin, Virgil Cojocaru)

· Adunarea Generală a Asociaţiei Centrelor Europa - Olăneşti, 19-20 decembrie 2007 (participare: Mihaela Mereuţă)

· Forumul Naţional Europeana Local; Biblioteca Judeţeană „O. Goga” Cluj - 16 iulie 2008 (participare Monica Jitianu)

· Momente din istoria lecturii publice. Simpozion bienal naţional cu participare internaţională, ediţia a II-a, Arad, 22-25 septembrie 2008 (participare: Manuela Chirilă şi Virgil Cojocaru)

· Festivalul cititorului ; Biblioteca Municipală Mediaş, 6-10 noiembrie 2008 (participare: Daniela Anechitei şi Angela Călin)

· Simpozionul naţional "Valori bibliofile din Patrimoniul Cultural Naţional"; Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" Dolj. Craiova, 14-15 noiembrie 2008 (participare: Constantin Bostan şi Cristina Catana)

· Simpozionul internaţional "Cartea - România - Europa"; Biblioteca Metropolitană Bucureşti, 20-24 septembrie 2009 (participare: Virgil Cojocaru)

· Atelierul Naţional "Cerinţele Proiectului Europeana Local"; Biblioteca Judeţeană "O. Goga" Cluj, 28 mai 2009 (participare: Costachi Agache şi Mugurel Petraru)

· Simpozionul Naţional "Zilele Bibliotecii Naţionale"; Biblioteca Naţională a României, 9 decembrie 2009 (participare: Costachi Agache)

II.4. Proiecte realizate ca partener/coproducător.

● II.4.1. "Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ - centru zonal de formare profesională".

Preocuparea majoră pe care o manifestăm la nivelul conducerii bibliotecii faţă de aspectele formării şi perfecţionării profesionale porneşte şi de la actualul context general al pieţei resurselor umane, cu totul nefavorabil bibliotecilor publice prin absenţa - aproape totală - a oportunităţilor reale de angajare a unor persoane cu calificare în domeniu. În absenţa unor resurse umane deja instruite ori formate în biblioteconomie, managementul trebuie să se preocupe, în mod constant şi eficient, şi de problemele formării şi perfecţionării profesionale a salariaţilor, ce au - la rândul lor - misiunea de a depune toate eforturile pentru grăbirea integrării rapide în colectivul instituţiei ca „specialişti”.

Evident, de îndată ce acest real handicap, al angajării de „amatori”, îşi sporeşte efectele atunci când se manifestă şi în paralel cu o păguboasă fluctuaţie de personal, grija faţă de performanţele profesionale - individuale şi colective - trebuie să primeze. Preocupându-ne asemenea realităţi nu numai în perimetrul instituţiei noastre, ci şi la nivel de breaslă, am lansat această provocare Asociaţiei (ANBPR) şi Centrului de Pregătire Profesională în Cultură, oferindu-ne disponibilitatea de a deveni centru zonal de formare profesională.

Oportunităţile pentru a reuşi sunt reale:

- suntem situaţi într-o zonă uşor accesibilă din orice judeţ al Moldovei;

- biblioteca noastră este de mult timp receptată ca performantă;

- avem spaţii şi dotări favorabile funcţionării şi cu acest regim;

- există facilităţi de masă şi cazare;

- Piatra-Neamţ şi întreaga zonă sunt bine „ozonate”, există multe posibilităţi de relaxare, inclusiv cu potenţial instructiv-eduativ (Teatrul Tineretului, Complexul Muzeal Judeţean în ansamblu şi Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni în mod special, Vacanţele Muzicale de la Piatra-Neamţ, posibilele vizite la mănăstiri.

Oricum, începutul a fost făcut, în anii 2007 şi 2008 noi organizând două module de formare profesională (Bazele biblioteconomiei) în parteneriat cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, iar rezultatele au fost deosebit de încurajatoare, la cursuri participând şi bibliotecari din judeţele limitrofe, ba chiar şi din Hunedoara!

● II.4.2. " BIBLIONET - lumea în biblioteca mea"

Biblioteca noastră dobândise de vreo 10 ani experienţă în domeniu, înfiinţând în parteneriat cu un dealer local, printr-un proiect propriu din anul 2000, un compartiment de servicii publice Internet dotat cu 20 de calculatoare şi denumit (avant-la-lettre) Biblionet. În aceste condiţii, este lesne de înţeles că ne-a bucurat de la bun început oportunitatea de a accesa şi acest program naţional pe 5 ani, menit a introduce mai alert Internetul şi a dota adecvat 50% din bibliotecile publice din România, cu susţinerea Fundaţiei "Bill & Melinda Gates" din Statele Unite. Fireşte, pentru noi BIBLIONET este şi o bună şansă de a susţine şi promova pe mai departe propria Strategie judeţeană de dezvoltare a bibliotecilor publice ca viabile centre culturale şi de informare.

Implementat în România de organizaţia internaţională non-profit IREX, în colaborare cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), EOS Timişoara şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, programul este deosebit de benefic prin faptul că are drept scop stimularea dezvoltării unui sistem modern de biblioteci publice, pornind de la realitatea că 80% din populaţia României, mai ales cea din zonele rurale, nu are deocamdată acces la Internet.

Potrivit etapelor stabilite de Programul Biblionet, după atente evaluări în teren, Biblioteca Judeţeană a selectat şi înscris în Program, pe lângă bibliotecile urbane din Roman, Târgu-Neamţ şi Roznov, un număr de 22 biblioteci comunale. Exigenţele şi resursele IREX au condus apoi la confirmarea intrării în program a câte maximum 20 de biblioteci publice din cele numai 12 judeţe eligibile din prima rundă. Judeţul nostru este prezent astfel cu menţionatele biblioteci urbane, plus bibliotecile comunale din Bâra, Bodeşti, Farcaşa, Hangu, Ion Creangă, Moldoveni, Podoleni, Poiana Teiului, Săbăoani, Săvineşti, Ştefan cel Mare, Tarcău, Tazlău, Tupilaţi, Ţibucani, Vânători-Neamţ şi Zăneşti, iar Biblioteca Judeţeană are calitatea de centru judeţean de formare pentru personalul bibliotecar participant în Programul Biblionet.

În lunile noiembrie-decembrie 2009 şi ianuarie 2010, în cadrul centrului de formare constituit în Biblioteca Judeţeană, 30 de bibliotecari din judeţ au parcurs prima etapă de pregătire pentru competenţe în tehnologia informaţiei (TI) şi managementul serviciilor de acces public Internet, potrivit cerinţelor din program. În aceeaşi perioadă, atât Biblioteca Judeţeană (ca unitate pilot), cât şi cele 20 de biblioteci menţionate au primit gratuit dotările/echipamentele necesare, constând în principal în: calculatoare, laptop-uri, scannere şi routere Wireless (fireşte, echipamentele sunt dotate şi cu software adecvat parametrilor tehnici de funcţionare prevăzuţi în program).

Potrivit competenţelor pe care le are pe mai departe în Programul BIBLIONET, Biblioteca Judeţeană a trecut deja la selectarea a încă 20 de biblioteci publice din mediul rural, pentru a le implementa din 2010, în runda a doua din acest generos şi benefic program.

III. ORGANIZAREA/SISTEMUL ORGANIZAŢIONAL

III.1. Măsuri de reglementare internă în perioada raportată.

Principala activitate desfăşurată în perioada raportată în acest domeniu a fost actualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Judeţene "G. T. Kirileanu" Neamţ, în conformitate cu solicitarea Consiliului Judeţean Neamţ şi potrivit modificărilor survenite în legislaţia privitoare la conţinutul-cadru al acestui document. Au fost menţionate, în conformitate cu aceste cerinţe, şi atribuţiile aferente fiecărui compartiment distinct prevăzut în organigramă.

Structura organizaţională a Bibliotecii Judeţene, promovată şi în acest context, are în vedere următoarea componenţă:

A. Serviciul Informatizare, relaţii comunitare şi multimedia

- Compartimentul Informatizare

- Compartimentul BiblioNet (servicii publice Internet)

- Centrul de Informare Turistică „Gh. Iacomi”

- Secţia Carte de artă şi informare audiovizuală

- Biroul Săli de lectură, informare bibliografică şi comunitară

- Centrul de Informare Comunitară (locală şi europeană)

- Centrul Regional de Informare Europeană (CRIE)

- Sală de lectură periodice şi Bibliografie locală

- Sală de lectură carte şi Informare bibliografică

- Depozit legal judeţean

B. Biroul Îndrumare metodică, completarea şi prelucrarea colecţiilor

- Evidenţa şi conservarea colecţiilor

- Completarea şi prelucrarea colecţiilor

- Îndrumare metodică

C. Biroul Împrumut carte pentru adulţi

- Secţia Împrumut carte pentru adulţi (de la sediu)

- Filiala nr. 1 Dărmăneşti - serviciile pentru tineri şi adulţi

- Filiala nr. 2 Mărăţei - serviciile pentru tineri şi adulţi

- Filiala de Carte străină - serviciile pentru tineri şi adulţi

D. Birou împrumut carte pentru copii

- Secţia Împrumut carte pentru copii (de la sediu)

- Filiala nr. 1 Dărmăneşti - serviciile pentru copii

- Filiala nr. 2 Mărăţei - serviciile pentru copii

- Filiala de Carte străină - serviciile pentru copii

- Ludotecă şi Teatrul de Joacă

E. Imagine şi patrimoniu; Fond documentar "G. T. K."

- Promovare imagine şi Memorie culturală

- Fondul Documentar „G. T. Kirileanu”

- Centrului Internaţional de Informare Bibliografică "Ion Creangă"

F. Contabilitate, Resurse umane, Casierie, Arhivă

G. Administrativ, întreţinere şi legătorie

III.2. Propuneri de reglementare prin acte normative,

înaintate autorităţii în perioada raportată.

Având până în vara anului 2009, pe parcursul a două mandate de câte 3 ani, calitatea de membru al Comisiei Naţionale a Bibliotecilor, autoritate ştiinţifică naţională pentru bibliotecile de drept public investită prin lege şi cu întocmirea unor proiecte de acte normative în domeniu, am desfăşurat activităţi de acest gen în plenul CNB şi, cu prioritate, în elaborarea proiectelor ce au fost de competenţa subcomisiei pentru Legislaţie.

Am conlucrat astfel pentru redactarea unui pachet de norme şi reglementări în domeniul bibliotecilor din România, inclusiv la îmbunătăţirea prin amendare a Legii nr. 334/2002 (Legea Bibliotecilor), la elaborarea căreia am contribuit, la timpul potrivit (ca şi la Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor), în calitate de membru al grupului de iniţiativă şi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România.

Nu am înaintat propuneri de acest gen şi autorităţii.

În anul 2010 intenţionez să finalizez capitolele privind bibliotecile publice din Statutul bibliotecarului, document la care am lucrat şi anul trecut, în cadrul Comisiei Naţionale a Bibliotecilor, în colaborare cu colegi din alte subsisteme de biblioteci (în principal - academice, şcolare şi universitare).

III.3. Delegarea responsabilităţilor: activitatea consiliilor de conducere,

după caz, a celorlalte organe colegiale, modificarea limitelor

de competenţe în cadrul conducerii pe perioada evaluată etc.

Mai mult chiar decât consultarea consiliului de conducere, organism care în cazul bibliotecilor de drept public cu personalitate juridică are, prin lege, doar rol consultativ, m-am bazat şi în această perioadă de raportare pe informarea reciprocă şi consultarea permanentă cu un colectiv şi mai larg de specialişti din cadrul bibliotecii, având de 2-3 ori pe lună reuniuni de lucru cu participarea tuturor şefilor şi coordonatorilor de compartimente.

De altfel, printr-o dispoziţie internă, un cadru şi mai larg de conlucrare, cu întreg personalul instituţiei, este reglementat de mai bine de 15 ani la nivelul bibliotecii noastre, prin dedicarea ultimei zile de miercuri, din fiecare lună, pentru desfăşurarea unui program informal, în principal cu caracter profesional.

III.4. Perfecţionarea personalului. Cursuri de perfecţionare

pentru conducere şi restul personalului (lista nominală,

cu menţionarea duratei şi tipului cursului).

III.4.1. Atenţie prioritară formării şi pregătirii profesionale.

Fiind iniţiatorul art. 50 din Legea nr. 334/2002, Legea bibliotecilor, prin care se prevede obligativitatea asigurării de către conducerea bibliotecii de drept public şi ordonatorul principal de credite a unui minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal prevăzute prin buget, se înţelege că acord o mare atenţie cerinţelor de formare şi perfecţionare profesională.

Am avut în vedere atunci - şi continui să cred la fel - că pentru personalul bibliotecilor publice, care în foarte rare cazuri are în momentul angajării în bibliotecă studii în specialitatea biblioteconomie ori ştiinţele informării şi comunicării, este absolut fundamental să parcurgă periodic programe de acest gen, pentru a-şi forma un statut profesional cât mai temeinic. Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât un bibliotecar se află zilnic în situaţia de a da examen, de a proba capacitatea sa profesională în faţa numeroşilor utilizatori, care au adesea şi pregătire şi exigenţe superioare.

De altfel, cunosc aceste aspecte nu numai din biblioteca noastră ori din experienţa acumulată în conducerea Asociaţiei, ci şi din împrejurări favorizante, precum faptul că - în limitele timpului disponibil - am funcţionat câţiva ani şi ca formator, în cadrul programelor de pregătire pentru bibliotecari, derulate prin Centrul de Pregătire Profesională în Cultură.

Pentru susţinerea unor astfel de programe, aşa cum precizam şi la secţiunea anterioară (II.4.1.), Biblioteca Judeţeană şi-a propus să devină unul din centrele zonale de formare profesională, organizând în mai 2007 şi mai-iunie 2008, la Piatra-Neamţ, câte un modul de pregătire în "Bazele biblioteconomiei", cu durata de câte două săptămâni, în cadrul programului de calificare/perfecţionare pentru ocupaţia de Bibliotecar.

Din aceleaşi considerente, în noiembrie 2007 Biblioteca a organizat un alt modul de pregătire profesională, cu durata de 3 zile, susţinut de D-na Hermina Anghelescu, conferenţiar la Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării din Detroit (Michigan, SUA), sub genericul "Biblioteca în societatea informaţională".

Nu întâmplător, am extins în ultimii ani atât tematica, cât şi programul unora dintre întâlnirile trimestriale cu bibliotecarii din judeţ, organizând mini-sesiuni de câte două zile, cu program profesional bazat pe expuneri cu suport audiovizual şi activităţi interactive, cu prezentări de bune practici.

În sfârşit, reamintesc că, pornind de la necesitatea armonizării şi consolidării nivelurilor de pregătire ale diferitelor categorii de salariaţi aparţinând personalului de specialitate din biblioteca noastră, printr-o dispoziţie internă s-a conferit ultimei zile de miercuri din fiecare lună regimul de zi dedicată în principal programelor şi activităţilor interne, cu caracter profesional.

III.4.2. Lista participanţilor la cursuri de formare / perfecţionare, prin Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, în perioada de raportare (Anexa 6)

III.4.3. Evaluarea personalului din instituţie (premieri, acordări de prime,

măsuri/sancţiuni dispuse).

În condiţiile legii şi potrivit oportunităţilor rezultate din asigurarea resurselor necesare, în anii 2008-2009 s-au acordat periodic personalului, mai ales în limitele a 2% calculat la fondul de salarii, prin consultarea şefilor de compartimente, diferite categorii de premii.

Potrivit rezultatelor individuale ale salariaţilor, luându-se în consideraţie gradul de implicare şi spiritul de iniţiativă la locul de muncă, preocuparea pentru îmbunătăţirea propriilor performanţe profesionale şi sporirea vizibilităţii instituţiei la nivelul comunităţii şi în plan naţional, aceste premii - acordate din sume aferente unor intervale de câte 3-4 luni, pentru a se constitui în recompense relativ încurajatoare prin o anume consistenţă a lor - au fost cuprinse, de regulă, între 100 şi 250 de lei, acordându-se, în medie, la câte 25-35 salariaţi pe fiecare acţiune de premiere.

De asemenea, după caz, potrivit unor repetate neglijenţe manifestate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ori ca urmare a nerespectării întocmai a normelor PSI şi a prevederilor dispoziţiei privind stabilirea locului de fumat din cadrul instituţiei, au fost acordate, în perioada de raportare, un număr de 10 sancţiuni disciplinare, de la "avertisment scris" la "reducerea salariului de bază pe o lună", unui număr de 8 salariaţi. Pentru abateri repetate, ce au sfârşit cu absenţa nemotivată de la serviciu pe o perioadă mai mare de 10 zile, am dispus şi desfacerea disciplinară a contractului de muncă al unei salariate.

III.4.2. Promovarea personalului din instituţie.

Aspect important al strategiei şi activităţii manageriale, deoarece face parte din gama mijloacelor de motivare a personalului, preocuparea privind promovarea personalului s-a materializat periodic, potrivit reglementărilor legislaţiei în vigoare şi oportunităţilor concrete. Acestea din urmă au apărut, după caz, fie prin îmbunătăţirea nivelului profesional şi sporirea gradului de implicare şi responsabilitate individuală, fie datorită împrejurărilor favorizante rezultând şi din posibilitatea încredinţării unor noi atribuţiuni, mai complexe, astfel consemnate şi în fişa postului, potrivit unor competenţelor nou dobândite într-un anumit domeniu de activitate, în deplină concordanţă şi cu cerinţele îmbunătăţirii calitative şi diversificării ofertei de servicii a bibliotecii.

Fireşte, au fost şi cerinţe curente, precum cele de restabilire a sariului de bază în urma încetării unei perioade de concediu pentru natalitate cumulat cu suspendarea pe doi ani a contractului individual de muncă pentru creşterea copilului, sau a depăşirii perioadei de activitate ca „debutant”.

În perioada de raportare, au fost efectuate un număr de 20 acţiuni de promovare, ale căror situaţii concrete se pot vedea în Anexa 7.

III.5. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea

autorităţii sau a altor organisme de control, în perioada raportată

(extras din măsurile dispuse prin procesele verbale, mod realizare).

Preocuparea constantă a conducerii bibliotecii şi a compartimentului Contabilitate, Resurse umane, Casierie, Arhivă pentru desfăşurarea întregii activităţi în condiţii de deplină legalitate este certificată nu numai de absenţa unor grave/importante aspecte negative identificate vreodată de autoritate sau diverse organisme de control în domeniu, ci şi de numărul relativ restrâns al aspectelor consemnate, de fiecare dată, spre a fi remediate în perioada următoare.

Este, fireşte (în limitele modestiei!), şi o deosebită satisfacţie pentru noi să ştim că suntem apreciaţi favorabil şi de asemenea organisme, care au făcut, adesea, explicite referiri şi la "lipsa de probleme" în materie de respectarea legalităţii, corecta derulare a fluxurilor operaţionale şi buna gestionare a patrimoniului la Biblioteca Judeţeană.

Mai mult, buna colaborare cu organele de control s-a materializat şi într-o iniţiativă proprie de amendare a Legii nr. 334/2002, Legea Bibliotecilor, avansată Ministerului Culturii şi concretizată ca atare prin Ordonanţa de Guvern nr. 26/2006.

Este vorba de modificarea art. 43, prin inserarea a două aliniate referitoare la dreptul bibliotecilor publice de a organiza "filiale în comunităţile româneşti de peste hotare" şi de faptul că, în condiţiile legii, "colecţiile de documente specifice, precum şi dotările materiale destinate organizării şi dezvoltării acestor filiale pot reprezenta, după caz, transferuri din patrimoniul propriu sau achiziţii anume realizate din surse bugetare, cu aprobarea autorităţilor finanţatoare, precum şi sponsorizări şi donaţii de la persoane fizice şi juridice".

Această amendare a Legii Bibliotecilor s-a dovedit a fi necesară în urma consultărilor cu organismele de control, care aveau mereu neclarităţi asupra regimului juridic al documentelor transferate de noi către Filiala „Piatra-Neamţ” din Orhei, constituită (1992) printr-un proiect comun, în cadrul Bibliotecii Publice „Al. Donici” din oraşul de peste Prut. "Mica încurcătură" pornea de la realitatea că, în legislaţia românească, potrivit reglementărilor rămase de dinainte de 1989, transferul de documente şi alte bunuri era consacrat numai către instituţii din interiorul graniţelor României…

Prezentăm în Anexa 8, potrivit solicitării, câteva extrase/documente referitoare la rezultatele verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control, în perioada raportată.

IV. SITUAŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI

IV.1. Execuţia bugetară a perioadei raportate.

Analizând execuţia bugetară a instituţiei în perioada de referinţă 2006-2009 şi comparând prin urmare creditele bugetare aprobate în respectivul interval cu plăţile efectuate, se poate observa că gradul de realizare a execuţiei bugetare a fost de peste 99% în trei dintre anii analizaţi, excepţie făcând anul 2008, în care gradul de realizare a fost de numai 95,20%, din cauza unor lucrări de investiţii (Teatrul de Jocaă) realizate de constructor cu o mică întârziere faţă de programarea iniţială, pe fondul dificultăţilor de execuţie întâmpinate în raport cu parte dintre soluţiile proiectării, deşi au existat numeroase intervenţii din partea noastră pentru clarificare mai multor aspecte ale relaţiei proiectant-constructor.

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor, acestea cuprind cheltuielile curente (de personal şi materiale) şi cheltuielile de capital.

Cheltuielile de personal, având la bază doar contracte individuale de muncă, deţin cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor, astfel :

Anul 2006 : 72,91%

Anul 2007 : 58,79%

Anul 2008 : 64,10%

Anul 2009 : 67,06%

În cadrul cheltuielilor materiale, ponderile mai mari le reprezintă cheltuielile cu bunuri şi servicii (în care sunt incluse şi cheltuielile de întreţinere: iluminat, încălzit, apă, canal, salubritate), cu o pondere medie a perioadei de referinţă de 38,57% în totalul cheltuielior materiale.

Fireşte, o importanţă deosebită s-a acordat şi fondurilor alocate pentru achiziţia de publicaţii şi non-publicaţii, acestea deţinând, ca pondere, poziţia a doua în structura cheltuielior materiale, media pe anii 2006-2009 fiind de 28,79%.

Pentru cheltuielile de capital au fost alocate în această perioadă fonduri în valoare de 1.011.000 lei şi au fost cheltuite 928.257 lei, gradul de realizare fiind de 91,82%. În cadrul acestor cheltuieli, cele mai mari fonduri au fost alocate şi cheltuite pentru investiţia «Lucrări de mansardare, supraetajare pentru funcţiunea Teatru de Joacăi» derulată în perioada 2007-2009 şi având o valoare finală de 859.322 lei.

Pentru dotările independente ale instituţiei au fost alocate în perioada de raporatre 68.000 lei, fonduri din care au fost achiziţionate :

- autoturism Dacia Logan în anul 2009- 34.821 lei ;

- soft de contabilitate, inclusiv up-grade - 12.825 lei ;

- cortină scenă pentru sala de teatru - 10.999 lei ;

- sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale, cuprinzând un sistem de detectare gaze (3.985 lei) şi un sistem de protecţie la incendiu (4.806 lei).

Detalierea plăţilor s-a făcut pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, în structura în care a fost aprobat bugetul.

Prezentăm în Anexa 9 întreaga situaţie privind Execuţia bugetară a Bibliotecii Judeţene pentru perioada de raportare, respectiv anii 2006-2009.

IV.1.1. Bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii)

Nu este cazul. Potrivit noilor prevederi legale, posibil de realizat din 2010.

IV.1.2. Bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital; cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale). A se vedea Anexa 10.

IV.2. Date comparative de cheltuieli (estimări şi realizări) - perioada raportată

(tabel care să ofere o imagine a investiţiilor făcute în proiecte -mici/medii/mari, în funcţie de specificul instituţiei).

Nr. crt.	Denumirea programului	Tip pro- iect	Denumirea proiectului		Deviz estimat de chelt.		Deviz realizat de chelt
1.	Înnoirea, completarea, diversificarea colecţiilor prin finanţare bugetară	med	Achiziţii documente 2006		65.000	116.028
		med	Achiziţii documente 2007		77.000	114.999
		med	Achiziţii documente 2008		60.000	87.996
		med	Achiziţii documente 2009		60.000	89.000
2.	Înnoirea, completarea, diversificarea colecţiilor prin proiecte/donaţii	mic	Achiziţii documente 2006	15.000		51.872
		mic	Achiziţii documente 2007	15.000		17.861
		mic	Achiziţii documente 2008	20.000		32.649
		mic	Achiziţii documente 2009	25.000		39.800
3.	Promovarea imaginii bibliotecii prin materiale promoţionale personalizate, cu caracter funcţional, realizate din resurse buget	mic	Tipărire semne de carte 2006, calendar, pixuri inscripţionate	2.800		7.100 suplim.
		mic	Tipărire semne de carte 2007, calendar, pixuri inscripţionate	3.500		7.500 suplim.
		mic	Tipărire semne de carte 2008, calendar, pixuri inscripţionate	4.000		2.930 limitare
		mic	Tipărire semne de carte 2009, calendar, pixuri inscripţionate	5.000		1.800 limitare
4.	Colocviu Naţional "Bibl.publică, provocări şi oportunităţi ale dezvoltării într-un mediu concurenţial" (27-29 apr.2006)	mic	Tipărire materiale suport informativ şi promoţional		6.000		Spon-sorizare RAO şi Litera
5.	Sporirea oportunităţilor pentru organizarea şi diversificarea activităţilor de animaţie culturală	me-diu	Amenajarea sălii Atelier-Art. (Atelier-Club) - 2008		30.000		14.150 limitare chelt.
4.	Campanie de informare asupra oportunităţilor privind accesarea bibliotecii şi utilizarea serviciilor sale	mic	Tipărire pliante publicitare „10 + 1 motive pentru a veni la bibliotecă”		5.000		10.000 supli-mentare tiraj
6.	Programul de informatizare şi acces Internet susţinut de Fundaţia Bill & Melinda Gates	me-diu	Colocvii zonale în plan judeţean şi programe de informare susţinute prin realizare tipărituri		500		Atras donaţii echip.: 29.306
7.	Program mărirea grad. de socializare şi de atragere la bibliotecă a pers. adulte şi de vârsta a 3-a	mic	Cursuri de iniţiere şi perfecţionare ptr. limbile engleză şi germană ptr. adulţi şi pers. vârsta a 3-a		1000		Spons. Funda-ţia. G.T.K

IV.3. Gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor (%).

Cheltuielile Bibliotecii Judeţene au fost acoperite integral din alocaţii bugetare. Conform regimului stabilit prin lege, de vărsare către ordonatorul principal de credite a sumelor reprezentând venituri extrabugetare, acestea au fost depuse până acum la Consiliul Judeţean, astfel:

- 2006: 33.325 lei;

- 2007: 35.193 lei;

- 2008: 34.556 lei;

- 2009: 34.007 lei.

După cum precizam la IV.1.1., această oportunitate, de utilizare în regim propriu a veniturilor extrabugetare, devine operabilă pentru instituţia noastră din 2010, potrivit modificărilor survenite în conţinutul art. 8 al Legii nr. 334/2002 şi acordului dat de Consiliul Judeţean. În noile condiţii legale, se permite realizarea de venituri proprii din obiectul de activitate, dar această oportunitate nu trebuie, desigur, să încalce principiul consfinţit şi prin Manifestul UNESCO pentru biblioteci publice, care aminteşte că "biblioteca publică trebuie să fie gratuită".

IV.4. Gradul de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în total venituri.

Nu este cazul.

IV.5. Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor.

Este şi indicator de performanţă pentru bibliotecile publice. Evoluţiile sale în interiorul perioade de raportare au fost:

Anul 2006: 72,91%

867.173 x 100

1.189.381

Anul 2007: 58,79%

981.457 x 100

1.669.644

Anul 2008: 64,10%

1.250.763 x 100

1.951.541

Anul 2009: 67,06%

1.324.257 x 100

1.974.894

N.B. După cum se va vedea şi din situaţia următoare (IV.6), procentele înregistrate pentru anii 2007-2009 au fost influenţate în mod favorabil mai ales de alocaţiile bugetare pentru investiţia „Teatru de Joacă”.

IV.6. Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total.

Anul 2006: 0,25%

3000 x 100

1.190.300

Anul 2007: 17,90%

300.000 x 100

1.676.000

Anul 2008: 19,76%

405.000 x 100

2.050.000

Anul 2009: 15,24%

303.000 x 100

1.989.000

IV.7. Gradul de acoperire a salariilor din subvenţie (%).

Cheltuielile cu salariile au fost acoperite 100% din alocaţii bugetare şi au avut la bază doar contracte de muncă.

IV.7.1. Ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale,

altele decât contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile).

Nu este cazul.

IV.8. Cheltuieli pe beneficiar, din care:

- din subvenţie/alocaţie:

Potrivit nivelului cheltuielilor curente efective (plăţi efectuate), în perioada de raportare valorile înregistrate pentru costuri per beneficiar (utilizatori activi + participanţi manifestări) sunt:

PER BENEFICIAR PER VIZITĂ

- 2006

1.186.381 lei 47,00 lei 1.186.381 lei 4,90 lei

25.245 242.051

- 2007

1.369.819 lei 42,30 lei 1.369.819 lei 5,72 lei

32.388 239.323

- 2008

1.628.618 lei 48,40 lei 1.628.618 lei 7,30 lei

33.653 222.994

- 2009

1.674.378 lei 48,74 lei 1.674.378 lei 8,60 lei

34.352 193.674

- din venituri proprii:

Nu este cazul.

Sigur, avem nevoie şi de câteva repere, pentru ca să putem răspunde în vreun fel la întrebarea ce este foarte firesc să ne-o punem referitor la aceste cifre, privind nivelul investiţiei în beneficiari (ca număr de persoane şi număr de vizite).

Solicitând câtorva biblioteci judeţene ce funcţionează în localităţi cu aproximativ aceeaşi populaţie realizările ultimului an, cuantificate tot în indici de performanţă aferenţi acestui palier, am obţinut, spre posibilă comparare, următoarele date (adăugăm şi pe cele furnizate de Biblioteca Municipală Oneşti, instituţie cu mare diversitate de servicii, echivalentă multor biblioteci judeţene):

N.B.: Pentru a fi pe deplin comparabili, am luat în consideraţie - potrivit raportărilor din respectivele biblioteci - numai utilizatorii activi:

Cheltuieli: Per utilizator activ Per vizită Per locuitor

1. BUZĂU 197,17 lei 36,55 lei 16,03 lei

2. DÂMBOVIŢA 122,36 lei 5,38 lei 13,10 lei

3. GORJ 174,80 lei 13,38 lei 17,35 lei

4. MARAMUREŞ 195,85 lei 9,95 lei 24,38 lei

5. ONEŞTI 484,20 lei 24,70 lei 47,31 lei

6. NEAMŢ 155,90 lei 9,84 lei 15,65 lei

7. SUCEAVA 220,10 lei 18,80 lei 20,00 lei

Observăm cu uşurinţă că, în grupul de biblioteci publice astfel radiografiate, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ se situează pe penultima poziţie din perspectiva sumelor alocate şi cheltuite per capita (pe cap de locuitor din comunitatea în care îşi are sediul), iar ca eficienţă a cheltuielilor este pe locul 2 atât la utilizatori activi, cât şi la numărul de vizite al acestora.

Desigur, sunt multe alte nuanţe care trebuie luate în discuţie (inclusiv: care e de fapt suma optimă ce trebuie alocată per capita la nivelul unei comunităţi?), dar - probabil - acesta va fi şi farmecul interviului…

V. STRATEGIA, PROGRAMELE ŞI IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU INDEPLINIREA MISIUNII SPECIFICE A INSTITUŢIEI CONFORM SARCINILOR ŞI OBIECTIVELOR FORMULATE DE AUTORITATE

- Scurtă analiză a programelor şi proiectelor din cadrul acestora

(eficacitatea acestora, în funcţie de răspunsul comunităţii).

- Scurtă analiză a proiectelor din cadrul programelor

(eficacitatea acestora, în funcţie de răspunsul comunităţii).

- Analiza programului minimal realizat, în raport cu cel propus,

în corelaţie cu subvenţia/alocaţia primită.

Ţinând seama şi de specificul instituţiei noastre, vom observa mai întâi că Obiectivele strategice fundamentale ale dezvoltării activităţii Bibliotecii Judeţene "G. T. Kirileanu" în 2006-2010, respectiv cele pentru perioada de raportare 2006-2009 inclusiv, au fost:

1. Studierea evoluţiei cerinţelor utilizatorilor prin acţiuni de monitorizare a solicitărilor acestora şi a gradului de satisfacere a nevoilor lor, precum şi prin sondarea periodică a orizontului de aşteptare al categoriilor de persoane care nu utilizează încă serviciile bibliotecii.

2. Optimizarea activităţilor de completare, diversificare şi prelucrare a colecţiilor potrivit standardelor europene, evoluţiilor tehnologice şi schimbărilor survenite în cerinţele utilizatorilor şi mecanismele pieţei de achiziţii.

3. Diversificarea şi modernizarea activităţilor de animaţie culturală potrivit obiectivelor educaţiei permanente şi cerinţelor de a contribui la promovarea valorilor, la formarea şi consolidarea unor convingeri civice, optimizarea integrării persoanelor în comunitate şi dezvoltarea societăţii democratice.

4. Promovarea mai agresivă a imaginii bibliotecii, pentru consolidarea poziţiei de lider pe piaţa bibliotecară şi a informaţiei adresate comunităţii, inclusiv prin exercitarea funcţiei metodologice şi îmbunătăţirea performanţei la nivelul întregii reţele de biblioteci publice din judeţ.

5. Promovarea concurenţei pe piaţa bibliotecară şi a informaţiei adresate comunităţii, în condiţiile valorificării la maximum a propriilor avantaje competitive şi rezistenţei strategice la presiunea altor organizaţii sau fenomene concurenţiale.

6. Continuarea automatizării serviciilor bibliotecii şi a implementării noilor tehnologii pentru mai buna informare şi comunicare.

7. Dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului, asigurarea controlului activităţii şi creşterea motivaţiei muncii.

8. Analizarea constantă a indicatorilor de performanţă şi aplicarea principiilor de eficienţă, eficacitate şi economie în gestionarea mijloacelor financiare şi a resurselor umane şi materiale atât la nivelul bibliotecii judeţene, cât şi al întregii reţele de biblioteci publice din judeţ.

9. Intensificarea cooperării locale, naţionale şi internaţionale, inclusiv în cadrul structurilor asociative profesionale, în scopul promovării excelenţei şi inovaţiei, optimizării şi diversificării serviciilor.

Este evident că, în cea mai mare parte, prin prezentarea de tablouri şi analize statistice, prin enumerarea şi descrierea modalităţilor concrete de implicare (programe, proiecte şi activităţi), am atins toată gama preocupărilor şi realizărilor importante ale Bibliotecii Judeţene în domeniul specific de activitate, potrivit obiectivului-corolar al tuturor demersurilor noastre: ocuparea poziţiei de lider în comunitate ca veritabil centru de cultură şi informare şi, în acelaşi timp, pe măsura acestor eforturi şi performanţe, dobândirea unei largi recunoaşteri în plan naţional, în marea familie a bibliotecilor publice.

Pentru a nu ne repeta spre finalul acestei secţiuni V şi a nu exagera cu "lipsa de modestie", poate e potrivit să mai menţionăm doar aici că, la nivelul colectivului nostru, avem toate motivele să considerăm că am avut şi avem parte şi de această benefică satisfacţie a lucrului cât mai bine făcut şi receptat ca atare şi de colegii din ţară. Avem bucuria multor semne şi însemne de apreciere (în parte, le-am înmănuncheat în Anexa 5), între care şi distincţiile primite - prin ani şi prin votul breslei - la sesiunile anuale de premiere din cadrul Asociaţiei noastre profesionale (ANBPR). Chiar dacă, din perspectiva enunţului, va apare ca dezarmant loc comun, ca formulare extrem de uzată prin stereotipia unor declaraţii festive, e limpede că… vom avea multe de făcut în continuare, pentru a menţine prestigiul din greu dobândit.

Cum despre aceste aspecte va fi vorba în cuprinsul următoarei secţiuni VI, să reintrăm în limitele celei prezente…

Aşadar, având deja o imagine completă asupra programelor şi proiectelor menite a reprezenta tot atâtea căi de acţiune în atingerea obiectivelor, să trecem în revistă şi modalităţile prin care am urmărit îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei - conform sarcinilor şi obiectivelor formulate de autoritate, în strânsă relaţie cu exigenţele şi nevoile membrilor comunităţii, ca şi cu reala noastră capacitate de a le identifica şi satisface cerinţele, ba chiar şi de a le lansa noi provocări, potrivit competenţelor şi chiar imaginaţiei colectivului nostru.

1. Fireşte, în recunoaşterea gradului de majoră importanţă a primului obiectiv strategic, vizând studierea evoluţiei cerinţelor utilizatorilor în raport cu instituţia noastră, am pornit de la convingerea că ataşamentul publicului faţă de activitatea unei organizaţii publice (cu alte cuvinte: utilitatea şi popularitatea/vizibilitatea organizaţiei) depinde şi de buna cunoaştere a cerinţelor respectivului public. Ni s-a părut firesc, prin urmare, ca - dincolo de analizarea constantă a minuţioaselor consemnări de ordin statistic - să trecem la finalizarea celor două proiecte de sondare a comportamentului, disponibilităţilor şi exigenţelor utilizatorilor şi non-utilizatorilor bibliotecii, pentru a înţelege mai bine cerinţele acestora faţă de actul informării/cunoaşterii în general şi de bibliotecă în special.

Pe aceeaşi linie (şi ca preocupare, şi ca utilizare a unor minime resurse financiare) s-a înscris construirea, cu proprii mijloace, a site-ului bibliotecii (Monica Jitianu - compartimentul Informatizare), precum şi dedicarea pe site a unui spaţiu pentru sugestii/aprecieri privind serviciile bibliotecii, în concordanţă cu evoluţia cerinţelor şi exigenţelor diferitelor categorii de utilizatori. De altfel, culegerea unor asemenea opinii este propusă beneficiarilor şi prin tradiţionala cale a depunerii lor în scris, în caseta anume destinată şi situată în holul principal al sediului, în vecinătatea punctului de informare bibliografică şi comunitară non-stop, printr-un terminalul aflat la dispoziţia tuturor celor care ne trec pragul.

Nici pentru sondajul realizat cu voluntari şi cu personalul propriu nu am avut nevoie decât de modestele sume pentru achiziţionarea şi personalizarea unor tricouri, aşa că eficienţa proiectelor din perspectiva alocaţiei bugetare este maximă. Tot astfel apreciem şi răspunsul comunităţii, de îndată ce - am arătat în prima secţiune (a se vedea I.2.6) - chiar şi în condiţiile parcurgerii unor mari dificultăţi social-economice în municipiu şi judeţ, analiza datelor statistice şi a indicatorilor de performanţă arată un mare grad de fidelizare a diferitelor categorii de public faţă de oferta de servicii a bibliotecii, un foarte bun indice de atragere, ca procent din populaţie.

Dar, pentru a fi mai convingători, să observăm - tot comparativ şi tot la nivelul „familiei” de biblioteci relativ similare prin preocupări şi dimensiunile populaţiei servite - câteva rezultate cu caracter nu doar de feed-back la ofertele pentru informare, studiu, educaţie şi recreere prin biblioteca publică, ci şi de eficienţă a eforturilor (programelor şi proiectelor) în acest domeniu:

Utilizatori activi 2009 Utilizatori activi 2006-2009

ca % din populaţie ca % din populaţie

1. BUZĂU 8,13 % 23,08 %

2. DÂMBOVIŢA 10,69 % 51,26 %

3. GORJ 9,93 % 26,16 %

4. MARAMUREŞ 12,44 % 20,86 %

5. ONEŞTI 9,77 % 18,75 %

6. NEAMŢ 10,10 % 21,46 %

7. SUCEAVA 9,06 % 19,03 %

N.B. Desigur, pentru a înţelege mai bine datele acestui tablou comparativ, important ar fi să cunoaştem şi realităţile privind starea social-economică, structura socio-profesională, nivelul tradiţiilor de învăţare şi educaţie etc.

2. Obiectivul optimizării activităţilor de completare, diversificare şi prelucrare a colecţiilor avea în mod firesc în vedere, pe lângă posibilitatea modernizării acestora potrivit evoluţiilor tehnologice (în bibliotecă, în comunitatea locală, în societatea românească) şi potrivit schimbărilor survenite în cerinţele/preferinţele utilizatorilor, şi aspectele îmbunătăţirii menţionatelor activităţi specifice conform evoluţiilor înregistrate pe piaţa de achiziţii.

E lesne de perceput creşterea explozivă a numărului de titluri editate şi diversificarea fără precedent a documentelor purtătoare de informaţii. Aceste două realităţi constituie desigur şi o mare dificultate/provocare pentru politicile de achiziţii ale bibliotecilor publice, nu numai din cauza uriaşei oferte editoriale şi a dificultăţilor de informare la nivelul întregii reţele de edituri, ci şi datorită dimensiunilor limitate (adesea chiar foarte limitate!) a resurselor ce pot fi alocate pentru achiziţii de acest gen.

În spiritul apropierii nivelului achiziţiilor din bibliotecile publice din România de normele europene, Legea nr. 334/2002 solicită ordonatorilor de credite să asigure resursele necesare pentru o creştere anuală a colecţiilor cu minimum 50 de documente la 1.000 de locuitori. Desigur, există şi alte repere ale standardelor de atins în materie de achiziţii: Strategie Naţională de Dezvoltare a Bibliotecilor din România în perioada 2004-2007 propunea, de exemplu, coborârea ratei de înnoire a colecţiilor sub 25 de ani şi creşterea ponderii documentelor electronice şi audiovizuale până la 25-30% din totalul documentelor achiziţionate anual. Dar, cum de la „obiectiv strategic” la realitate sunt mulţi paşi-distanţă atunci când, de la caz la caz, e şi penurie de resurse financiare, iată cum pot sta lucrurile deocamdată:

Chelt.achiz. Doc.achiz. Exemplare Rata de

doc./capita la 1000 adăugate înnoire a

locuitori per titlu colecţiei

1. BUZĂU 0,70 lei 59,5 doc. 2,3 ex. 38 ani

2. DÂMBOVIŢA 0,24 lei 58,2 doc. 2,0 ex. 65 ani

3. GORJ 1,76 lei 69,2 doc. 2,2 ex. 33 ani

4. MARAMUREŞ 3,38 lei 124,7 doc. 3,6 ex. 33 ani

5. ONEŞTI 0,84 lei 46,4 doc. 2,1 ex. 66 ani

6. NEAMŢ 0,83 lei 64,6 doc. 1,7 ex. 40 ani

7. SUCEAVA 2,70 lei 91,1 doc. 4,3 ex. 37 ani

Revenind la proiectele pe care ni le-am propus în atingerea acestui obiectiv strategic, reamintim creşterea volumului de documente prelucrate electronic şi accesibile de la distanţă prin catalogul on-line, constituirea şi diversificarea bazelor de date potrivit oportunităţilor create prin utilizarea soft-ului propriu de bibliotecă, ca şi valorificarea oportunităţilor de prelucrare informatizată în reţea - şi în profunzime - pe vedete de subiect sau cuvinte-cheie. Acest din urmă proiect permite nu numai o identificare şi evidenţiere mai completă şi mai transparentă a temelor şi subiectelor conţinute de documente (şi insuficient evidenţiate prin prelucrarea tradiţională, bazată exclusiv pe C.Z.U.), ci şi o scurtare considerabilă a timpilor de căutare.

Cât despre cheltuielile necesitate în aceste proiecte, să observăm din nou că, soft-ul şi bazele de date fiind realizate în cadrul propriului compartiment Informatizare, nu au fost necesare cheltuieli de achiziţii şi service. De asemenea, tezaurul de vedete pe subiect a fost realizat de un colectiv de specialişti ai bibliotecii, nefiind necesare alte cheltuieli decât cele curente, cu personalul.

3. "Manifestul UNESCO pentru biblioteca publică” (1994) consacră, între altele, că aceasta „trebuie să fie un element esenţial în orice strategie culturală pe termen lung, în orice strategie de informare, alfabetizare şi educaţie". În acelaşi context, de o fundamentală valoare strategică, se menţionează datoria bibliotecii de a furniza fiecărei persoane "mijloacele pentru o evoluţie creativă". Aceste înalte considerente au fost repere şi pentru obiectivul nostru strategic vizând diversificarea şi modernizarea activităţilor de animaţie culturală potrivit obiectivelor educaţiei permanente şi cerinţelor de a contribui la promovarea valorilor, la formarea şi consolidarea unor convingeri civice, la optimizarea integrării persoanelor în comunitate şi dezvoltarea societăţii democratice.

Am făcut pe larg, în cuprinsul acestui raport, şi cuvenitele enumerări/prezentări, pe tipuri de proiecte şi activităţi, ale dimensiunilor cu adevărat demne de un centru de cultură şi informare pe care le-au căpătat, chiar şi numai în aceşti ultimi patru ani analizaţi, preocupările colectivului nostru pentru a satisface aşteptările numeroşilor beneficiari, parteneri şi colaboratori.

Analizând eficacitatea programelor şi proiectelor subsumate realizării acestor deziderate la parametri superiori de calitate şi impact în comunitate, credem că ar putea fi suficiente pentru susţinerea argumentele noastre „pro” fie şi simpla reiterare a datelor de bilanţ aferente fiecărui an din perioada de raportare:

- 378 evenimente (cu 13.727 participanţi) şi 326 expoziţii în 2006;

- 492 evenimente (cu 21.128 participanţi) şi 344 expoziţii în 2007;

- 609 evenimente (cu 22.277 participanţi) şi 337 expoziţii în 2008;

- 812 evenimente (cu 23.613 participanţi) şi 356 expoziţii în 2009.

Avem toate motivele să apreciem că sumele destul de modeste (în valoare totală de circa 25.000 lei) pe care a trebuit să le investim în perioada de raportare doar în lucrări de reparaţii, ambientizare şi dotare a unor spaţii destinate cu prioritate animaţiei culturale (sălile: Cine-Club, Atelier-Club şi Info-Club, de câte 30-35 de locuri fiecare) şi-au arătat cu adevărat eficienţa.

Aceleaşi speranţe le avem şi faţă de viitoarele performanţe ale Teatrului de Joacă, proiect cultural ce are acum şi o casă nouă, pe deplin funcţională, drept urmare a unui proiect de investiţii materializat cu alocarea a circa 860.000 lei.

4. Promovarea mai agresivă a imaginii bibliotecii pentru consolidarea poziţiei de lider pe piaţa bibliotecară şi a informaţiei adresate comunităţii, inclusiv prin exercitarea funcţiei metodologice şi îmbunătăţirea performanţei la nivelul întregii reţele de biblioteci publice din judeţ s-a împlinit - ca obiectiv strategic - prin acţiuni perseverente, de schimbare a unor mentalităţi/prejudecăţi. Fireşte, imaginea unei organizaţii depinde de gradul de convergenţă dintre orizontul de aşteptare al utilizatorilor şi realitatea/satisfacţia pe care reuşeşte să o construiască/ofere acea organizaţie prin întreaga ei acţiune.

În lupta pentru poziţia de centru al informaţiei şi activităţilor cultural-educative, biblioteca are atuul unui prestigiu tradiţional, dar foarte adesea umbrit de prejudecăţi ori sentinţe facile/pripite potrivit cărora ar fi o instituţie desuetă - "pe cale de dispariţie" chiar!

Conştienţi de dificultăţile cu care ne confruntăm în materie de vizibilitate a instituţiei, am gândit numeroase "căi de atac", încercând să ne surprindem mereu beneficiarii:

- folosirea oricărei oportunităţi pentru realizare de "evenimente" şi alcătuirea unui calendar/program cât mai dens de activităţi iniţiate sau găzduite de bibliotecă, astfel încât acestea să consacre în conştiinţa comunităţii realitatea că în fiecare săptămână, chiar în fiecare zi, aici “se întâmplă ceva important”, că biblioteca este o adevărată agora a comunităţii;

- semnalarea bibliotecii şi a centrelor sale de excelenţă prin indicatoare şi panouri cât mai vizibile în peisajul stradal;

- corelarea campaniilor de promovare a imaginii cu stadiile şi calitatea îndeplinirii celorlalte obiective strategice fundamentale, pentru evitarea sindromului "afară-i vopsit gardu’..."

- personalizarea tuturor materialelor promoţionale vizual prin inserarea siglei grafice şi a sloganului consacrat al bibliotecii: Lectura dăunează grav stupidităţii;

- continuarea politicilor active în relaţia cu mass-media locală (4 cotidiane, 3 posturi de radio, 3 canale TV);

- editarea mai multor materiale promoţionale (cele mai multe cu caracter funcţional, precum: calendare, semne de carte, orare şcolare, pixuri inscripţionate);

- realizarea de comunicate de presă, pentru informarea continuă, nuanţată şi promptă a publicului;

- inducerea tuturor acestor norme de exigenţă, cerinţe de creativitate şi performanţă la nivelul întregii reţele de biblioteci publice din judeţ.

Sperăm, din nou, că nu suntem doar „optimişti incurabili” îndrăznind a crede că şi în materializarea acestui obiectiv strategic costurile au justificat cheltuielile, de îndată ce am avut doritul feed-back în vizibilitate publică şi grad ridicat de utilizare a spaţiilor şi serviciilor bibliotecii. Regretăm însă că în ultimii doi ani, spre deosebire de primii doi (când am beneficiat de circa 7.000 lei resurse suplimentare, datorită repetatelor rectificări de buget), nu am putut atinge - cu circa 5.000 de lei - nivelurile de cheltuieli pentru întreg volumul de materialele promoţionale pe care ni l-am dorit.

5. Într-o societate aflată în schimbare, organizaţia care vrea să-şi servească cu adevărat interesele, fiind mereu cu faţa la utilizatori şi la nevoile acestora, trebuie ca ea însăşi să se schimbe, să se adapteze şi să se înnoiască mereu, acceptând - şi chiar provocând - condiţiile competiţiei. Dintre toate instituţiile publice ale unei comunităţi, în mod sigur biblioteca publică este cea care continuă să fie pe deplin consacrată misiunii de-a asigura, în cel mai semnificativ grad, accesul liber la informaţie al tuturor categoriilor de beneficiari. Tocmai de aceea, obiectivul strategic al promovării concurenţei pe piaţa bibliotecară şi a informaţiei dedicate comunităţii, în condiţiile valorificării la maximum a propriilor avantaje competitive şi rezistenţei strategice la presiunea altor organizaţii sau fenomene concurenţiale, este şi el un obiectiv fundamental.

De aici şi preocuparea noastră (foarte timpurie în raport cu realităţile din celelalte biblioteci publice), pentru modernizarea bibliotecii pe baza TI, prin abordarea, încă din anii 1991-1992, a necesităţii automatizării serviciilor şi creării unui software capabil să ne valorizeze colecţiile şi potenţialul informativ, să fluidizeze fluxurile de evidenţă, prelucrare şi comunicare a colecţiilor.

De aici şi stăruinţa în a sensibiliza ordonatorul principal de credite, şi preocuparea pentru optimizarea resurselor umane şi materiale prin formarea şi perfecţionarea personalului şi în acest incitant domeniul, prin achiziţionarea de calculatoare şi alte echipamente.

Tot de aici, şi eforturile depuse pentru finalizarea cu succes a dorinţei (ce părea multora utopie) de a crea în bibliotecă un software propriu, performant, cu interfaţă prietenoasă şi compatibil în reţea - primul de acest gen în România.

Am mai menţionat deja în raport efortul financiar extrem de redus, rezultat din absenţa tuturor acelor foarte "tipice" şi substanţiale cheltuieli pentru achiziţionarea, instalarea, traducerea, adaptarea şi prestarea service-ului în cazul uni unui software "din afară". La fel - adică foarte economicos (fără a plăti abonamente ori manopera în mod special) - au fost executate în toţi aceşti ani numeroase operaţiuni de service şi instalare/extindere reţea.

Pe de altă parte, nici nu trebuie să exagerăm cu modestia, să minimizăm cerinţele reale ale investiţiilor în TI, dacă vrem să avem performanţă. Faptul că, tot de exemplu, acum avem un server care "gâfâie" şi aşteptăm "cu sufletul la gură" bugetul anului 2010, nu este deloc liniştitor sau… motiv de satisfacţie! Iată, şi în 2009, am investit - deşi foarte puţin - în modernizarea pe bază de TI: trebuie luate astfel în consideraţie cheltuielile curente pentru extinderea reţelei de calculatoare, pentru funcţionarea catalogului on-line (2.100 lei anual) şi, mai ales, cele 11.600 lei folosite pentru realizarea automatizării serviciilor de împrumut a documentelor, proiect ce a necesitat, în principal, achiziţionarea a 5 sisteme şi 7 cititoare ale codurilor de bare.

Am avut în 2009 şi oportunitatea unei substanţiale donaţii de echipamente de la IREX, în valoare totală de circa 30.000 lei, ca urmare a prezenţei Bibliotecii "G. T. Kirileanu" în Programul Naţional BIBLIONET, între cele 12 biblioteci judeţene care au devenit eligibile din prima rundă, datorită foarte bunei aprecieri a performanţelor lor. Suntem relativ optimişti şi pentru 2010, fiindcă vom beneficia, tot prin acest Program, şi de schimbarea - după modelul "programului rabla" - a nu mai puţin de 10 calculatoare ieşite din uz.

Nu trebuie să uităm nici de faptul că, încă din 2005, consolidarea dotărilor IT şi audio-vizuale din bibliotecă au condus la organizarea şi lansarea unui Centru de Memorie Culturală în instituţie, astfel că - în 2011, cel târziu - ar trebui să sperăm şi la perspectiva amenajării unui laborator performant de producţie audio-video.

6. Am anticipat astfel şi un alt obiectiv strategic al perioadei de raportare: "Continuarea automatizării serviciilor bibliotecii şi a implementării noilor tehnologii, pentru mai buna informare şi comunicare", obiectiv cu care şi încheiem trecerea implicită în revistă a programelor şi proiectelor prezente în tot cuprinsul acestui dificil raport, programe şi proiecte care - sperăm că am convins - ne-au ajutat să devenim treptat o bibliotecă performantă, vizibilă şi atractivă nu doar la nivelul propriei comunităţi.

E firesc să continuăm eforturile privind dezvoltarea, optimizarea şi exploatarea sistemului integrat propriu de bibliotecă, performanţă software ce asigură o servire rapidă a utilizatorilor şi gestionarea facilă a bazelor de date, contribuind totodată la creşterea prestigiului instituţiei noastre.

Cu o medie anuală de circa 11.000 utilizatori activi şi peste 20.000 de participanţi la manifestările cultural-educative, precum şi cu o frecvenţă medie zilnică de circa 850 utilizatori ai serviciilor noastre, Biblioteca Judeţeană "G. T. Kirileanu" este cea mai frecventată instituţie de cultură din judeţul Neamţ, deţinând în mod cert poziţia de lider pe acest segment de oportunităţi şi servicii.

V.4. Managementul de proiect: entralizatorul de programe / proiecte / beneficiari (de conturat şi imaginea impactului asupra beneficiarilor).

Nu este cazul.

V.5. Numărul de beneficiari ai proiectelor instituţiei în afara sediului:

Nu este cazul.

V.6. Servicii culturale oferite de instituţie în cadrul programelor proprii,

rezultate din misiunea sa, altele decât cele din programul minimal,

după caz (lista programelor/ proiectelor/acţiunilor realizate în afara

programului minimal şi o foarte scurtă descriere).

Nu este cazul.

V.7. Alte servicii oferite comunităţii căreia se adresează instituţia, după caz

(lista activităţilor nespecifice instituţiei, necuprinse în programele

acesteia, şi o foarte scurtă descriere):

Nu (mai) este cazul, de îndată ce, într-o accepţie modernă, noţiune de bibliotecă publică este asociată, prin spargerea barierelor de „specificitate”, până şi cu cea de „adăpost social”…

V.8. Indice de ocupare a sălilor/spaţiilor destinate beneficiarilor (sediu, %)

"Cel puţin" 100%!

VI. EVOLUŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI, PENTRU URMĂTOAREA PERIOADĂ DE MANAGEMENT, CU MENŢIONAREA RESURSELOR FINANCIARE NECESARE DE ALOCAT DE CĂTRE AUTORITATE

VI.1. Tabelul valorilor de referinţă din proiectul de management, actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului.

VI.2. Tabelul investiţiilor în programe din proiectul de management, actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului.

VI.3. Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de bilete/tarife practicate, din proiectul de management, actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului.

VI.4. Proiecţia obiectivelor pentru următoarea perioadă de raportare a managementului, în raport cu lista obiectivelor prevăzute în contractul de management.

N.B.: În condiţiile menţinerii, cel puţin deocamdată, a unor mari incertitudini referitor la toate datele şi elementele de prognoză şi realizare - în mod realist şi motivat - a unor proiecţii/prefigurări de acest gen, neavând clarificate la această dată nici elementele de bază în fundamentare, precum:

- nivelul alocaţiei bugetare per total instituţie, fie şi numai pe 2010;

- nivelul drepturilor salariale individuale;

- ponderea celorlalte cheltuieli, altele decât cele de personal, în total cheltuieli;

- gradul de asigurare a continuităţii în activitate, prin menţinerea fie şi numai a actualului număr de posturi ocupate;

- estimări autorizate ale evoluţiei recesiune economice în ţară/judeţ,

apreciem că singura premisă realistă este, în situaţia dată, să înaintăm deocamdată Situaţia necesarului de resurse financiare pentru perioada 2010-2013, cu prevederi şi pentru minimum necesar cheltuieli de capital la nivelul anului 2010 (a se vedea Anexa 11).

De asemenea fiind primul an în care instituţia noastră are posibilitatea să utilizeze veniturile proprii realizate din activitatea de bază, înaintăm un Tabel al veniturilor din activităţi autofinanţate (2010-2013), precum şi un Buget activităţi autofinanţate pe 2010 (a se vedea Anexa 12).

VI.5. Analiza SWOT a următoarei perioade de raportare a managementului,

după caz.

1. Puncte forte ale organizaţiei:

- apartenenţă la un sistem naţional de biblioteci, cu rol de importanţă strategică în cadrul societăţii informaţionale;

- este cea mai frecventată instituţie de cultură din judeţ, răspunzând unor foarte diverse cerinţe de informare, educaţie şi recreere ale membrilor comunităţii;

- poziţie de lider şi în cadrul bibliotecilor publice din judeţul Neamţ, cu o foarte bună vizibilitate publică şi largă atractivitate;

- are personal bine pregătit profesional, cu disponibilitate pentru lucrul în echipă şi pentru adaptarea la schimbare;

- are competenţe deosebite în selectarea, prelucrarea, organizarea, gestionarea şi valorificarea informaţiei;

- are centre de excelenţă şi de experiment info-cultural: Centru de Informare Comunitară (locală şi europeană), Centru Regional de Informare Europeană, Centru de Informare Turistică, Teatru de Joacă, ;

- disponibilitate pentru realizarea unor parteneriate capabile să asigure suportul info-documentar necesar procesului de învăţământ, activităţilor şi educaţiei cultural-artistice, proiectelor şi programelor comunitare, domeniului cercetării ştiinţifice;

- asigură acces facil şi nediscriminatoriu al utilizatorilor (membri ai comunităţii locale şi alte categorii de persoane) la informaţie;

- oportunităţi şi soluţii proprii de software, reţea de calculatoare, baze de date electronice pentru întreg fondul de publicaţii carte şi seriale din colecţiile sale;

- deţine colecţii enciclopedice reprezentative de documente specifice, riguros constituite şi structurate, spre a servi celor mai diverse interese de informare, studiu, lectură, educaţie şi recreere ale utilizatorilor;

- oferă o gamă largă de servicii şi facilităţi, potrivit evoluţiilor cerinţelor de la nivelul comunităţii locale şi al sistemului naţional de biblioteci;

- experienţă pertinentă în organizarea activităţilor de animaţie culturală pentru toate categoriile de public.

2. Puncte slabe ale organizaţiei:

- insuficiente documente electronice şi audio-vizuale pentru cerinţele info-documentare şi de loisir ale utilizatorilor;

- dezavantaje competitive, ca urmare a handicapului tehnologic în raport cu explozia de pe piaţa IT şi cu orizontul de aşteptare al utilizatorilor;

- dificultăţi majore în accesarea fondurilor europene datorită statutului instituţiei şi lipsei de experienţă în alcătuirea proiectelor;

- oportunităţi minime de atragere a sponsorizărilor, datorită lipsei de atractivitate a cadrului legal şi contextului nefavorabil al unui mediu de afaceri modest, dominat de manageri pasionaţi în principal de domeniul sportului;

- insuficientă atragere a persoanelor de vârsta a treia, copleşite de dificultăţi financiare şi ocupate cu supravegherea copiilor lăsaţi în grija lor de părinţii plecaţi la muncă în străinătate;

- fluctuaţia propriului personalului, afectat de nivelul scăzut al veniturilor;

- dificultăţi de înlocuire rapidă a specialiştilor, în contextul slabei oferte de pe piaţa muncii şi, mai ales, al absenţei candidaţilor cu studii de specialitate;

- dificultăţi majore în motivarea personalului, în condiţiile unor venituri modeste şi lipsei de stimulente (în principal, bonuri de masă).

3. Oportunităţi potenţiale la nivelul mediului extern:

- lărgirea pieţei de utilizatori prin creşterea cerinţelor de informare şi comunicare la nivelul tuturor structurilor organizaţionale şi categoriilor de persoane din cadrul comunităţii;

- multiplicarea oportunităţilor de parteneriat în relaţia cu structurile administraţiei publice locale, instituţiile de învăţământ şi cultură, celelalte organizaţii abilitate în domeniul educaţiei permanente, informării civice ori dialogului social-cultural la nivelul comunităţilor;

- posibila sporire semnificativă a facilităţilor de accesare a fondurilor europene, în condiţiile adoptării unor strategii guvernamentale;

- dezvoltarea învăţământului universitar în municipiul Piatra-Neamţ;

- îmbunătăţirea legislaţiei în domeniile sponsorizării şi culturii;

- diminuarea tendinţelor de abandon şcolar;

- stabilitate socială progresivă;

- sporirea oportunităţilor de asociere şi cooperare pentru realizarea de consorţii şi alte structuri asociative, în scopul îmbunătăţirii şi diversificării serviciilor de bibliotecă.

4. Ameninţări potenţiale la nivelul mediului extern:

- prelungirea perioadei de recesiune economică la nivel naţional şi internaţional şi, implicit, a crizei locurilor de muncă;

- menţinerea unui nivel scăzut al alocărilor bugetare, ca urmare a crizei şi politicilor de austeritate la nivel guvernamental;

- dificultăţi majore la nivelul ordonatorului principal de credite în privinţa atragerii unor venituri sporite la bugetul local şi - ca urmare - alocarea unor resurse insuficiente realizării performante a programului de management şi proiectelor bibliotecii;

- dezvoltarea accelerată a pieţei concurenţiale şi sporirea vulnerabilităţii bibliotecii pe piaţa operatorilor de informaţie;

- posibila lentoare în promovarea unor programelor guvernamentale de consolidare şi valorificare a potenţialului bibliotecilor publice, de modernizare a serviciilor lor, inclusiv prin asigurarea infrastructurii comunicaţionale la nivel de sistem şi prin serviciile Internet;

- menţinerea nivelului scăzut de salarizare a personalului salariat din biblioteci, cu consecinţe majore în atragerea ori formarea de specialişti, precum şi în asigurarea motivării lor;

- diminuarea resurselor umane specializate datorită accentuării fluctuaţiilor de personal şi erodarea imaginii bibliotecii datorită posibilei incapacităţi de a mai depăşi dezavantajele competitive;

- evoluţii demografice şi mai accentuat nefavorabile;

- sporirea abandonului şcolar, implicit a numărului de persoane analfabete sau fără nevoi culturale.

VI.6. Propuneri pentru următoarea perioadă de raportare a managementului,

privind indicele de ocupare a spaţiilor destinate beneficiarilor.

Menţinerea celui actual, de 100 %.

DIRECTOR,

Constantin BOSTAN